Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

iNcBputul crlcnIARII coMPARATIVE
ci animalul este indigent de lume inseamni ca animalul este privat de
lume, ci animalul nu are nici o lume. Am determinat in acest fel raportul
dintre aceasta tezi gi cea de-a treia - teza cd. omul este fhuritor de lume -,
de vreme ce omul are o lume.
insi acum raportul celei de-a doua teze faga de prima - si anume faga
detezaci piatra este lipsiti de lume - devine imediat problematic, ba chiar
intr-o asemenea masuri, incit pare a nu mai exista nici o diferenga intre
prima;i cea de-a doua teza. Piatra este lipsiti de lume, este firi de lume,
nu are o lume. Nici piatra, nici animalul nu au o lume. Diferenga este insi
ci faptul de a nu avea lume nu este avut in vedere in acelasi fel in cele doui
cazuri. Faptul ca aici existi o deosebire este indicat de diferenta dintre cele
doui expres Ii: lipsade lume a pietrei qi indigenyade lume a animalului. insi
daci animalul se apropie atat de mult de felul de a fi al pietrei, atunci se
ridici o intrebare cruciali, gi anume cea privitoare la distinctia dintre aceste
doua moduri de a fi: felul de a fi al pietrei, care nu are nici o lume lkeine
\X/elt hat), gi felul de a fi al animalului, care nu are htme ldieWeb nicht hat].
A fi lipsit de lume gi a fi indigent de lume sunt ambele moduri de a nu avea
o lume. Indigenga de lume este o privare de lume. Lipsa de lume este
constitutivi" pietrei intr-o manieri care nu-i permite nici mdcar sdfe priuata
de lume. Simplul fapt de a nu avea lume nu este suficient. Posibilitatea
privagiunii reclami si alte conditii. Ce inseamna, agadar, faprul ci piatra
nu poate fi nici micar privati de lume? Am ajuns acum in acea etapi a
cercetirii noastre in care se impune sa clarificim acest lucru.
t2901 Si spunem deocamdati ci lumea este acea fiingare care este de fiecare
dati accesibili 9i cu care ne putem indeletnici, si este accesibila in asa fel
incAt o indeletnicire cu ea este posibili sau necesari pentru felul de a fi al
fiingi.rii in ca:uzl,. Piatra este lipsiti de lume. Ea se afli, de exemplu, pe
drum. Spunem cL piatra exerciti o anumiti presiune asupra pi"mAntului.
Ea atinge asadar pimAntul. insi ceea ce numim aici ,,atingere" lBerilhrenf
nu e ceva de felul unei atingeri tactile lBetasten). Ea nu poate fi comparata
cu aceArapofiare a gopArlei fagi de piatra pe care se asaz5. ca si stea la soare.
Iar aceasta atingere a pietrei 9i a solului nu este deloc de fehtl acelei atingeri
pe care o experimentam atunci cAnd mina noastra se odihne;te pe crestetul
unui alt om. Faptul de a sta Pe
ceva, modul de a atinge are un sens
fundamental diferit in fiecare dintre cele trei cazuri. intorcAndu-ne la piarri,
putem spune ca ea sti pe pimAnt, dar nu-l atinge in chip tactil. Pamantul
nu este dat pietrei ca suport, ca ceea ce o susgine, si cu atAt mai putin