Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

188
CEA DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII
intr-o anumita situatie. in cadrul acestei a doua forme a plictiselii suntem
indreptagi intr-o mai mare masurd dsu?ra noastra inpine, fiind cumva atrasi
inapoi de greutatea Dasein-uIui propriu, chiar daca - sau tocmai de aceea -
in acest fel facem ca propriul nostru sine si ramAna in obscuritate. Si in
cadrul primei forme a plictiselii suntem, intr-adevir, presati cumva si. ne
indreptim asupra noastri insine - caci altfel n-am putea vorbi defel despre
plictiseali ca dispozitie afectiva - insa, in acelasi timp, acest tip de plictis
nu reprezinti decAt o agitatie nestipAnita indreptati inspre exterior.
S 28. Caracterul mai profund al celei de-a douaforme
de plictisealdfald de cea dintii
11941 Prin cele spuse mai devreme am indicat deja in ce sens trebuie si privim
cea de-a doua formi a plictiselii ca fiind mai profundi decAt prima.
Ne intereseaza insa aceasti sporire in profunzime a celei de-a doua forme
de plictiseali pentru ca, urm6"nd direcyia in care ea devine mai profundi,
si. obginem o indicatie preliminara si o prefigurare aprofunzimii originare
a esenlei depline a plictiselii. Pentru a clarifica aceasti directie este insi
necesar si definim in chip explicit, intr-o manieri succinti", sporirea in
profunzime pe care o cunoaste cea de-a doua forma a plictiselii, prin comparalie
cu prima.
in cadrul delimitirii preliminare prin contrasr a celor doui forme de
plictiseala am indicat, in repetate rAnduri, o deosebire yizibili chiar de la
prima vedere, si anume deosebirea priuitoare la modul de raportare la timp
specific celor doua forme de plictiseala. in cel de-al doilea cM ne rezervim
timp. intreaga situatie este determinata de acest lucru. Pe de alti" parte insi,
in primul caz suntem apisati de timpul care treneazi - cu alte cuvinte, in
aceasta situatie tocmai ci nu avem timp, nu vrem si pierdem timpul inutil.
De aici rezulti, in primi instantS., faptul ca cea dintAi situatie este cea care
are un caracter mai serios. Nu vrem si pierdem timpul, adici nu vrem si
pierdem nimic din timpul nostru. Situagia plictisitoare este provocatl si de
faptul ca sunteni preocupati si ingrijorati in privinta timpului nostru si,
astfel, in privinta noastri insine. in cadrul celei de-a doua forme de plictis
insa, s{lrsim prin a irosi timpul si'.ne lisim propriul sine in asteptare. Cea
dintAi situatie este, prin urmare, mai elevatS. si are un caracter mai serios, prin
comparalie cu cea de-a doua, care are un caracter mai frivol si mai ludic.