06.02.2020 Views

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

V

214

A TREIA FORMA A PLICTISELI]

:

-'i

siu in unitatea intreiti a celor trei perspective temporale, el nu se Poate

hotari pentru el insugi decAt daca aduce laolalta intreaga fiintare intr-un

punct focal, decAt daca se hotirS"gte si actioneze aici si acum, in aceasti

12241 privin;a fundamentalS., potrivit unor posibilitagi esenliale ale sale, pe care

le-a ales el insusi. Acestfapt de a se hotari pentru sine al Dasein-rIti, adica

faptul de a se hotiri si fie de fiecare data ceva determinat, si fie de fiecare

dati ceea ce i-a fost dat si fie in mijlocul fiintirii, acest fapt de a se hotiri

exe clipa. De ce? Dasein-ul nu este, evident, ceva simplu-prezent allturi

de alte lucruri, ci este agezat in mijlocul fiintarii datoriti stirii de manifestare

a intregului orizont temporal si se mengin e, ca Dasein, de fiecare dati

deja in acest orizont intreit. Prin urmare, ca fiintare ancorata in timp, el

nu este ceea ce poate fi decAt atunci cAnd este de fiecare data prezent lda]

in timpul sau, adici deopotriva aici si acum, raportAndu-se la aceste fiingari

manifeste in acel chip anume; cu alte cuvinte, Dasein-tl nu este ceea ce

poate fi decAt atunci cAnd se deschide pe sine lsich aufchlitlld i" starea sa

de manifestare, adica atunci cAnd se hoti.ri;te. Dasein-ul apeleazl.la ceea

il face pe el cu putinti, adicl la timp, sub forma clipei insigi, numai prin

faptul de a se hoti"ri pentru sine insusi, numai aflAndu-se in clipi. Clipa

lAugenblick] nu esre nimic altceva decdtperspectiualBlickl starii de hotdrire,

in care se deschide si se mentine deschisi intreaga situagie a unei acgiuni.

Agadar, ceea ce pS"streaza in sine timpul care subjugl gi ceea ce, pastrd'nd

astfel in sine, il face in acelagi timp cunoscut ca ceea ce poate fi eliberat ;i

il aduce la cunogtinga ca posibilitate este ceva in privinta lui insusi, inteles

ca ceea ce face cu putinga, ceva care nu poate fi decAt el insus,i, si anume

clipa. Faptul de a

f. imboldit in punctul focal a ceea ce posibilizeazd in chip

autentic, specific Dasein-rlui, este un fapt de a fi imboldit de cdtre timpul

care subjugd in timpul insu;i, in esenga sa autentici, adici in clipi ca posibilitate

fundamentala a existengei autentice a Dasein-ului.

Cuiva ii este urit, simgindu-se cuprins de plictis. Prin asta, timpul care

subjuga in intregul siu se face pe el insugi cunoscut ca ceea ce trebuie

depasit, ca ceeace nu poate fi depi.git decAt in clipa, ceci doar in clipi timpul

insusi se manifesti ca ceea ce posibilize az\.in chip autentic Dasein-ul

in cadrul acgiunilbr sale. Vedem astfel, chiar daca intr-un chip neclar, c5",

datoriti acestei subjugari a orizontului temporal caatare si al clipei care

se face cunoscuti in acest refuz delsine, unitAted dintrefaptul de af ldsat

prada golului qifaptul de af yinut tn loc, din cadrul celei de-a treia forme

a plictiselii, este determindtain intregime pornind dela esenya timpului.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!