Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

414 F,XPUNF,REA PROBLEMEI LUMII
nu este fiintarea insisi avuta in vedere de cuvintul-subiect (tabla sau orice
alt lucru concret), ci subiectul acestei propozigii este cuuiintu/-subiect ca
atare: cuvXntul ,,tabli" inseamna sau semnifici un lucru sau altul. in al
cincilea rind, am vizut ca enungul ,,tabla este neagri" ntvizeazl. numai
faptul ca tabla ca tabli are in genere aceasta calitate, ci si faptul ci aceasti
tabli simplu-prezenti. este prezenti cu aceasti calitate specifica, astfel ca
,,este" semnifici in acelasi timp qi
faptu/ de a f simplu-prezent. Prin,,este"
e vizatl. acea fiinta in privinga careia ne intrebam atunci cAnd ne intrebim
daca ceva este. La intrebarea daci ceva este raspundem spunind ca este
sau, dupa caz, cii nu este, astfel ci aceasta semnificatie a fiintei poate fi
desemnati. si ca factualitate lDaf-seinl.
Se aduna astfel destule semnificatii ce-i revin acestui obscur ,,este" si
care sunt intotdeauna vizate in chip la fel de obscur si de la sine inteles.
Cu toate acestea, o alti semnificatie centrali a lui ,,este" a fost trecuta cu
vederea. Ea poate fi pusa in evidenti daci accentuim in chip corespunzator
propozitia ,,tabla este neagri" si spunem: ,,tabla este neagrl" . De asti
dati nu avem in vedere numai faptul de a fi intr-un fel sau altul, nici doar
simpla prezenti a fiintirii care este intr-un fel sau altul, ci avem in vedere
faptul ca ceea ce spun acum, ceea ce afirm prin aceasta propozitie este
adeuarat. Tabla este intr-ndeudr neagri. Prin urmare, ,,este" indici aici in
acelagi timp ueridicitated celor spuse in propozitie. Daci lasi.m la o parte
formele extreme gi superficiale ale lui ,,este" si ne indreptam atentia asupra
conlinutului sau intrinsec, atunci putem spune ci ,,este" semnifica cviditatea
- fie sub forma faptului de a fi intr-un fel sau altul, fie ca fiinti esengiali
-, factualitatea si veridicitatea.
14821 Chiar gi cea din urmi semnificatie a lui ,,este" a fost luati drept punct
de pornire pentru diferite teorii asupra copulei, asupra ),6yo-c-ului si asupra
judecitii in genere. Potrivit acestor teorii, care, mai ales in zilele noastre,
au ajuns sa predomine, prin astfel de propozitii este afirmat ceva, in
cazul nostru faptul de a fi negru este afirmat in privinta tablei, astfel ca
,,este" exprimi de fapt aceasti afirmare. Prin ea este afirmat ca acel lucru
despre care se vorbeste este valid lgilr], astfel cI ,,este" poate fi interpretat
si ca ualiditate sdu ca
fdpt cle a f ualid. Lotze a dezvoltat o teorie a judecitii
tocmai in aceasti directie, lui urmAndu-i Windelband, Rickert si
Lask. Aceasti interpretare a judecitii, potrivit cireia in cadrul siu este
exprimata validitatea unui lucru, a devenit mai ales pentru Rickert punct
de plecare pentru o filozofie a valorii. Rickert consideri ci daca prin ju-