Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

Expresia r0 p€T0 ra quoKc. a rlmas multa vreme un termen tehnic'
pi.ni ia un moment dat, cind - nu gtim in ce moment, in ce fel ;i gragie
cui anume -, acest termen tehnic a primit o semnificayie ce vizeazi cont5s1
74 INTEROGAREA CA METAFIZICA
Nu existi decAt o singura cale de iesire din aceasti perplexitate: incercarea
de a yedea dacl exista o legatura intre filozofia autentici si cea cunoscuri
in scoala. Si, intr-adevar, exista. in ac.ste tratate pot fi gasite, in
parte, intreberi de genul celor care sunt discutate in acea prelegere care
p,rn. b"r.l. ,,fizicii'' . Se vadegte ca existi o anumitl inrudire intre intreba-
,il. p" care Aristotel le discuta in filozofia prima 9i acelea Pe care filozofia
de gcoala le investigheazd.\n domeniul frzicii, insi cu menliunea ca ceea
ce Aristotel discutS. in filozofia primi este mai amplu si, intr-o masuri
mult mai mare, fundamental. Este exclusi., Prin urmare, posibilitatea de
a subsuma pur si simplu filozofia prima frzic1i,9i nu existl decAt posibilitatea
de
^
o
^rrt aldturi, lhngd frzicl', dupd fizicl',,Dupi", ,,la urma"' se
spune in greaca petd, astfel ca filozofia aurenrice a fost agezati dupa fizici:
preto .d ,puorrc6. Filozofia autenricl va apirea de acum inainte sub titulatura
de tu petd td qooKd. Esential aici este faptul ci ne afl;.m in faga
unei situatii fatale: intitulata astfel, filozofia autentica nu este caractetizati
potrivit conrinuului si"u, potrivit problematicii sale specifice, ci printr-o
titulaturi care ^r
trebui si indice pozigia ei in ordinea extrinseci a scrierilor:
td prT0 Tr[ rpuorrcd. Numele de ,,metafizici" este o expresie ce s-a
niscut dintr-o stare de dezorientare' este numele unei perplexitS'ti; o titulaturl
cu caracter pur tehnic, care nu spune nimic in privinta continutului.
llpritq tpr)"ooorpiu este td ptro ro rpuomd,.
Aceasti clasificare a scrierilor aristotelice s-a mentinut de-a lungul intregii
traditii gi a fost preluata in marea editie a scrierilor aristotelice, cea
a Academiei din Berlin, in care scrierile despre logici sunt urmate de cele
despre frzicd, acestora urmAndu-le scrierile despre metafizica si, in cele
din urma, scrierile etice 9i politice.
b) semnificatia prefixului ;,ret6, in ceea ce priveste continutul:
,,dincolo de" (tran). Metafizica ingeleasi drept denumire
pe linia continutului si interpretare a ceea ce este determinat
. ca npcbtrl <prl"oooqtu: stiinli a suprasensibilului'
Metafi zica privit6' ca disciplini de ;coala