Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

330 CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME
;i o ducem linga stup, asezS.nd-o la ceva depi.rtare in spatele lui, atunci
albina, odata eliberatl,vazbura in direcgia in care ar trebui si. zboare, daci
ar trebui si. caute stupul pornind de la locul de hranire, si va zbura din
nou aceeasi distanti., de;i stupul se afli relativ aproape de ea. Acest lucru
se intAmpla insi numai atunci cAnd stupul se afla intr-un loc pustiu, lipsit
de vegetatie. Iar daca in preajma stupului se afla copaci gi cladiri, atunci
albina va tine seama de aceste repere si nu se va lisa in seama simtului ei
instinctiv al directiei.
b) Caracterizarea generali a comportamentului: starea
de captivare, ca stare in care orice percepere a ceva ca ceva
ii este refuzata animalului si ca acaparare a sa de catre altceva.
Inaccesibilitatea animalului la starea de manifestare a fiingirii
Nu putem aprecia suficient de mult astfel de experimente si nu avem
de gAnd sa criticim prematur explicatia oferiti mai sus cu acea superioritate
consacrata a filozofiei. Mai curAnd, este cazul sa punem faptele
scoase la lumini si clarificate prin intermediul acestor experimente faga
in faga cu problema esentiali.
Ce se intAmpli in cadrul acestei porniri instinctuale discutate mai
devreme, ce ne spune ea despre comportamentul animal si despre starea
de captivare pusa in evidenga mai devreme? Atunci cdnd spunem ci albina
reline pozitia soarelui, unghiul si lungimea distantei stribitute in zbor,
trebuie sa tinem seama de faptul ca a retine ceva inseamni intotdeauna,
inainte de toate, a reline ceva in vederea a ceva, cu o anumita intentie -
[359] aici, cu intentia de a gasi drumul inapoi la stupul aflat intr-un anumit loc.
Insi tocmai aceste lucruri ii sunt straine albinei. Cici ea zboara, dimpotrivi.,
intr-o directie prestabiliti, pe o distantS. prestabiiiti, fhri si se raporteze
in vreun fel la pozigia stupului. Ea nu urmi.reste o anumita
directie determinata de locul in care se afla, ci este absorbita de o anumiti
directie, ii da nastere in chip instinctual, din sine, in lipsa unui ,,incorro".
Albina nu se raport€aza defel la iucrurile determinate din jurul sau, la stup
sau la locul siude hranire. insa ea se raporteazi. la soare, s-ar purea spune,
de vreme ce trebuie sa cunoasca unghiul respectiv. Este iimpede ci in
urma acestor discugii am ajuns in fdta unor dificultati insolubile. Totusi,
nu trebuie sa dim inapoi in fata acestor dificultari si nu trebuie si. renuntim
la incercarea de a hmuri pe deplin acest comporrament aparte al