Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

EXPUNEREA PROBLEMEI LUMI]
pentru scurr rimp. intelegerea comuni- nu poate vedea esenta clipei, care
14281 tine de raritatea sa prin raport cu intregul timp al Dasein-ului. inteiegerea
comuni nu poate sesiza raritatea clipelor si amplirudinea extatici a acestei
rarititi, pentru ca ii lipse;te capaciratea de rememorare. Ea are numai o
memorie in care pastreaza ceea ce a fost mai inainte prezenr, vazandu-l ca
pe ceva ce nu mai este acum prezent. Ceea ce noi numim raritatea actiunii
specifice stirii de hotarire reprezinta un caracrer distincriv al clipei,
prin care aceasta are o relatie cu totul specifica fata de temporalitarea care
ii este proprie. Iar atunci cind clipa nu se temporalizeaza, ea nu este ceva
care pur si simplu nu este prezent. ci este intotdeauna deja temporalitatea
cotidianiralii. Prin urmare, nu e ca qi cind omul ar trebui si. se ascunda
din nou in neautenticitatea actiunilor sale, penrru ca nu poate indura
premergerea inrru moarte, pentru ci aceasti intoarcere in neautenticirate
echivaleazl cu sringerea clipei - sdngere care nu se daroreaza, in cele din
urmi, unei cauze exterioare, ci este intemeiarL in chip esengial in caracterul
de clipd iAugenblichllchkeitl al cliper. insa, desi cotidianitatea - in
mlsura in care se menqine in neautenticitate - reprezinta, intr-adevar, o
decadere prin compararie cu clipa 9i cu irumperea ei, ea nlr este in nici un
caz ceva negadr'. ;i cu atit mai pugin ceva simplu-prezent. precum o srare
de durari ce ar fi intrerupta de clipele actiunii autentice. intre"ga corelagie
dinrre exisrenra autentici si cea neaurenrica, dintre clipi" gi absenla
clipei nu este ceva simplu-prezena, care se desii"soari in interiorul omului.
ci ceva ce rine de Dasein. Concep*le care deschid accesul spre inrelegerea
acestei coreiatii au sens nurnai daci nu sunr privire ca termeni ce semnifica
trasaruri caracteristice sau proprietiti aie unor lucruri simplu-erezenre . ci
ca ind,icare a iaptuiui ca inpeleeerea rrehuie sa se elibereze mai inrii ce
perspectiva comuna asupra hintarii si si se Eransrorme in chip pronriu in
Dtr-stiti-ui ciin noi. Fiecare dintre aceste concepre - moarre. srare de hoti.rire,
istorle, exisrenra - prerinde in mod impiicil o astfei cie rransiori;rare.
care fi.u este insa o asa-zisa fiunsre in p:actici .ritericara, cie naruri erica,
+i.jl a ceea ce a iosr ccnceput, ci c descnidere preaialiia a dimenslunir cclrnpr:hc::,,ii,iii:arli.
.rccsre :o:1c:n:c. ir-- ;raiura rn carr au c:',:n,: :,ri-i-::i:
i'crllr:i,-..u i2iaa:ei it -:-:.:--ri- l-l::r-::i:i.: :a: i:I-ivf ..i..::.,: l.
trre:inca a:.easrta:rausiorilare, ii:a si c pirata in:a pror.oca -,'iec)cata:li
insl ,:. Fr:i:r.,.rii:etaain lni:lrorul ti.iil.;r-'..lru:. insi-',:;titri:i --i-.;.*i:
ri inteiec e,-r - esir inrc':iieauna ai nzgit. Prnllu cn a:es:e -oilacp:e ir'cici
cie fr:,care daii. i;c-tnvjt :seilr.-r ior, i;r prcil..l:i;-;.:i -orr-irta z i')t:tt.t-;r;: