Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

2t6
A TREIA FORMA A PLICTISELII
poate preocupa de acele fiinti"ri in mijlocul carora se gisegte mereu, nu
mai vede si nu mai cauti absolut nici o posibilitate de a se gAndi in mod
concret la sine insusi, in cuprinsul acestor fiing5.ri in mijlocul ci.rora se
gisegte. Ceea ce se refuzi in chip autentic nu este fiintarea, ci timpul care
doar el face cu putinli starea de manifestare a acestei fiin;iri in intregul
ei. Ceea ce se refuzi. in chip autentic este doar ceea ce se face in acelasi
timp cunoscut pe sine drept ceea ce oferi de fiecare data Dasein-ului posibilitatea
de a se posibiliza in mod concret, in cuprinsul gi in mijlocul
fiingarii in intregul ei. Nu ne putem elibera de subjugarea fata de timp
decAt prin intermediul timpului care se manifesta in acest fapt de a-i fi
cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis. Numai atunci cAnd ne eliberam
de aceastS. subjugare fiintarea nu se mai refuziin intregul ei, adici se pune
la dispozigie potrivit posibilitigilor sale autentice, devine accesibili penrru
Dasein-u,|in cauzd.si ii oferi de fiecare dati acestui Dasein posibilitatea de
a exista intr-un anumit fel in mijlocul fiintirii, potrivit unei anumite
posibilitigi a sa. Nu ne putem elibera de subjugarea fata de rimp decAt
prin intermediul timpului insusi, prin ceea ce line de esenra proprie a
timpului, adicl doar prin ceea ce, urmAndu-l pe Kierkegaard, numim
,,clipi". Clipa ne elibereazi de subjugarea fata de timp - sau ne poate elibera,
in mi.sura in care este o posibilitate proprie a timpului insusi. Clipa
lAugenblick] nu este ceva precum un ,,acum" punctual, pe careJ constati.m
numai, ci perspectiva fBlicb) Dasein-ului in cele trei directii despre care
am vorbit deja: prezent, viitor si rrecur. Clipa este o perspectivi de un fel
aparte, pe care o numim perspectiva stirii de hotirAre in vederea acgiunii
intr-o anumita situagie in care Dasein-ul se gi.seste de fiecare data.
12271 in S 65 al lucrarii Fiinyd;i timp amincercat si determin esenta clipei si
inradacinarea ei in esenta temporalitatii,in esenta Daseineiuiinsqi. Evident
ci acest paragraf nu poate fi inteles daca este privit izolat, in lipsa unei intelegeri
a intregii opere in structura sa interni. Ma folosesc insa de aceasti
trimitere ca de un punct exterior de sprijin, pentru a face fatb acestei probleme
care acolo n-a fost rezolvatd, ci doar surprinsa, asa-zicAnd, in nuce.
Cuiva ii este urAt, simgindu-se cuprins de plictis. in cuprinsul acestei
plictiseli, Dasein-tfi, este subjugat de uastitatea orizontului temporal si esre
totusi imboldir astf61 in punctulfocal al clipei, inteles ca ceeace posibilizeaza
in chip autentic si ca ceea ce nu se poate anunta ca atare decAt daca se
impune ca posibil. Ceea ce se intArnpla aici nu se manifesti insi, potrivit
esentei sale, nici doar ca abandonare oarba a Dasein-ulu\ ca lisare a sa in
seama subjugirii fagi de timp, insi nici in asa fel incdt Dasein-ul sa poati
l.l
;'
':l
.rii
t
il
$
fr,
g
3
iil
$r