Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

INTEROGAREA CA MEI4FIZIC4
fiinga. in misura in care frlozofiainvestigheazi fiintarea insagi' ea nu face
dintr-unl.r.r..ro""t"'eobiectalcercetiriisale'ciigiindreaptiinterogarea
asupra fiingarii i^ i""t"gul ti' it' -"t"" in care t"'"ttt"'l fundamental al
acestei fiingari gi al {iinli sale este miscarea, intrebarea originari in privinta
lor coboari pAni la Primul Migcator' temei ultim si extrem' cel care este
numit in acelasi timp 0eiov' divin' fbri ca prin aceasta sa fie implicata vreo
conotatie religioasa precisi' Aceasta este starea de fapt a problemei in filozofia
aristot.[.n' f"tt"' n'i"o"t' filozofarea autentici este aceaste dubll
interogare."u,"ui'Uvrcu06)'ousitrprcbtutovYwoq'fiintareaingenere'
fiinga;i fiingarea
""*"titt' El n-a elaborat insa mai departe aceasti dubti
interogare in privinp corelagiei sale interne' sau nu ni s-a pastrat nimic de
la el care ar putea face luminS" asuPra acestei problematici unitare' al cirui
obiect de cercetare;;;;';;t r" at'utt't 'it '"t'' 9i asupra modului in
care este ." irrt"-.i"tr, ir, -oi explicit, pornind de la esenga filozofiei insegi'
S 10. Constituirea dlsclpllnelo.r de yoald
(togtca, f.zicd, eticd) ca decadire a f'lozofarii autentice
ContributialuiAristotelindirectiafilozofieiautenticene.afosttransmisiprini,',.,-.di,,lprelegerilo.rsitratatelorindividuale'Gasimaicinoi
t531 gi noi abordari 9i i"ttitn'i?" filo'ofare autentici'' insa nu gasim nimic
dintr-un sistem
"t;;;;"lt; a9a cum a fost el inventat mai tirziu' la fel cum
in dialogurile lui Platon nu existi nici.ieri un sistem al filozofiei platonice'
Aristotel a murit in anul 32212I i'Cr' intre timp insi' filozofia a clzrtt
filorofi^ antici gi-a atins apogeul odata cu
gi adevirata ei decidere' odati cu Platon
de mult pradi;G;;il.
Aristotel; ." "l;;;".1";i""r
gi Aristotel, r.r-"rl de gcoli devine inevitabili. care este efectul acestui
fapt?lnterogareavieinceteazb'siexiste.Disparecaracterulcoplegitorautentic
i,,tt'of"t'i"i filo'ofitt' Iar asta se intimpli cu atAt mai mult cu
"l
citcaracterulsaucoplesitordintrecuts.afbcutcunoscutgiaajunsla
.;;t*i.. e;-ea ce ap'i"'it t-P".:lt este privit in sine ;itransformat intr-un
rezultat folositor ce poate fi utilizat, .*".. poate fi invitat 9i repetat de
toati lumea' Aceasta revine la a spune ci tot ceea ce apa4ine filozofiei
p rato n i ce e
i
";.";;.; ** :: ;:lXT ;: ii];ffiil, l;ruT:.t;
ridi"cini si nu mai este PercePuta p(
timp insi, uog"'n tol"tgt de filozofie Pe care descendenqii
"t-;;;;;J