Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

382
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMI]
enunt simplu: ,,A este b". Asadar, daci vom cerceta acum structura acestei
constructii pe care am numit-o enunf, vom obtine, dintr-o singurS" miscare,
clarificarea adecvati a acestui ,,ca" si a corelatiei sale cu starea de manifestare,
clarificarea acestei stari de manifestare si, odata cu ea, a esentei lumii.
b) Orientarca metafizicii in funclie de l"6yog si de logici,
vlzutl" drept motiv pentru care problema lumii
n-a fost dezvoltati in chip originar in cadrul ei
in filozofia antici", enuntul si judecata sunt numite ),6yoq. insi l,6yoq-ul
este obiectul principal al logicii. in acest fel, problema lumii - inteleasa,
in prima instanti, ca stare de manifestare a fiintarii ca atare in tntregul
ei - si incercarea de a clarifica structura sa interni. ne trimit inapoi la
problema ),6yoq-ului. intrebarea privitoare la esenta lumii este intrebarea
fundamentali a metafzicii. Prol:lema lumii, ca problema fundamentala a
metafizicii, este explicata pornind de la logici. Prin urmare, logica este
adevi.rata bazi a metafizicii. Aceasti corelatie dintre metafrzich si logici
este evidenti intr-o misuri atAt de mare, incAt ar trebui sa ne mire daca
ea nu s-ar fi impus filozofiei inca din cele mai vechi timpuri. Si, intr-adevir,
dupi cum am aritat pe scurt in privinta problemei lumii, aceasti
corelatie constituie fundamentul si metoda folosite de intreaga metafizica
occidentali si de interogatia care ii este proprie, in masura in care logica
determina dinainte dezbaterea oriciror probleme ce privesc l.6yoq-ul sau
adevirul s5.u ca probleme ale metafizicii, asadar ca interogatie privitoare
la fiingi. Asta inseamni insi mai mult decAt ne putem inchipui la prima
vedere. Cea mai clari dovada pentru aceasti stare de lucruri e faptul ci
[419] desemnam astizi in chip automar si nereflectat drept ,,categorii" acele
elemente ale fiintei pe care le recunoastem drept veritabile si despre care
considerim ci tin de problema metafizicii, fbri sa ne mai gAndim macar
la originea lor. Kutqyopio, termenul grecesc pentru enung, desemneazS.
acele momente care revin in chip determinat ),6yog-ului ;i pe care el le
enunti indirect si in mod necesar drept rcatr1yopio,r, ceea ce este enuntat
in mod indirect fiind astfel determinat in privinta posibilitatilor sale. Determinatiile
de fiingl sunt inlelese drept categorii, adica drept determina-
9ii ale fiingarii, si prin raport cu modul in care se sirueazi fati de l"6yoq.
Aceasti orientare fundamentala a metafizicii in functie de ),6yog nu domini"
numai filozofra in intregul ei - determinatii de fiinti intelese drept