Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

336
CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME
poate fi evident explicat ca un mod de comportament reductiv, care ia
forma eviti.rii unui lucru. Insi ciutarea luminii nu poate trece in mod
evident drept un comportament reductiv. Desigur - insi trebuie si ne
intrebim din ce sfera instinctuali face parte cautarea instinctivi. a luminii.
Cici aceasta ciurare a luminii nu semnifica in nici rn caz faptul ca lumina
13551 ca atare ar fi ciutata, in vederea ei insagi. Pentru a Putea intelege corect
caracterul reductiv al comporta{nentului, nu avem dreptul si discutim
izolat forme particulare de comportament. Observam, de exemplu, ci. Fluturele
Negru (Nymphalis antioPa), care face parte din grupul celor care
cauti lumina, se comporta intotdeauna in aga fel incit cauti si evite
umbra. Iar nu intensitatea luminii, ci mai curAnd marimea suprafegei iluminate
este elementul care ii determina comportamentul faga de lumina.
insi nici in acest caz migcarea spre lumini nu este o sesizare a luminii ca
atare, ci caurarea luminii se afla de la bun inceput in serviciul orientirii
gi face posibilS" o astfel de orientare. Prin urmare, lumina nu are nici un
moment ocazia de a se manifesta ca atare Pentru animal. Radl, caruia ii
datoram cercetlrile remarcabile asupra fototropismului animalelor, a descoperit
ci ,,in cazul anumitor crabi de api dulce, unghiul in care cade
lumina modifica complet pozitia in care inoati in apa, pentru ca ei se
migci intotdeauna in asa fel incAt ochii lor si se fie indreptati spre sursa
de lumina, oricare ar fi aceasta. Daci lumina vine de dedesubt, atunci ei
vor sta in api cu capul in jos"1. insa aceasta relatie a crabilor cu lumina,
cireia nu putem si-i negim caracterul constant, nu permite animalului
si sesizeze lumina caatare. insl, pe de alti parte, tocmai aceasti relagie a
sa cu lumina ii permite animalului si-gi rimini propriu ca animal. El isi
ancoreazS., aqa-zicdnd, comportamentul si fiinga sa proprie in lumini.
Dar poate ci cel mai frapant ;i mai familiar exemplu de animal care
caura in chip fundamental lumina este cel al moliei carezboarl.spre lumini..
Ne putem oare inchipui o formi mai nemijlociti" de preocupare cu ceYa
decAt comportamenrul moliei care zboari direct inspre sursa de lumini gi
moare in acest fel? Ne-am putea gAndi ca aceasti insecti, nu cauti o suprafaga
iluminati, .ci intensitatea sursei de lumina ca
^tare.
$i totusi trebuie
remarcat ca acestl3nimal care cauti lumina ajunge si piarl in lumini
[366] tocmai pentru ci" nu se preocupi de lumina insisi in cautarea lui, nu o
sesizeaz|ca atare. Pentru a ingelege.acest fenomen trebuie si tinem seama
1. J. von Uexkiill, [Jmueh und Innenweh der Tiere I Mediul inconiurdtor;i mediul
intern al animalelor, ed. a II-a, adiugiti gi revizuiti, Berlin, 1921, p.207.