Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

Procesul depinde de câţiva factori – cantitatea de apă din orizontul dezgheţat,
grosimea acestuia, gradul de acoperire cu vegetaţie ierboasă, panta terenului, durata
dezgheţului.
Frecvenţa şi intensitatea proceselor de îngheţ-dezgheţ în acest orizont reprezintă
condiţii esenţiale pentru crearea multor forme de relief specifice îndeosebi terenurilor
cu pante de 0 – 20 0 . Acestea constituie elementele principale ale peisajului regiunilor
periglaciare. Ultima situaţie se referă la apa ce umple orice gol din roci şi care prin
îngheţ creează corpuri cu volum în creştere, accentuarea fisurilor şi producerea
desprinderii materialelor (la dezgheţ). Deci o fragmentare a rocilor consolidate care
poate fi mai rapidă (apă multă în roci macrogelive şi frecvente cicluri de îngheţdezgheţ)
sau mai redusă (îngheţ-dezgheţ produs în intervale lungi de timp care asigură
„o adaptare” a elementelor din rocă la proces).
- Structuri gelivale. Sunt specifice regiunilor polare şi subpolare unde frigul
este agent primordial (fig. 35). În funcţie de intensitatea şi durata acestuia se separă
două situaţii:
- terenuri îngheţate în sezonul rece şi care se dezgheaţă în cel cald,
acţiunea frigului manifestându-se până la adâncimi de 0,5 – 1,5 m adâncime;
- terenuri care se dezgheaţă parţial în sezonul cald de unde diferenţierea a
două orizonturi distincte:
• pergelisolul (Perenen Tyale, permafrost, merzlota) ca orizont bazal,
permanent îngheţat este alcătuit din sedimente, roci şi gheaţă cu grosime de la câţiva
metri la peste 150 m (se ajunge local la cca 300 m în nordul Canadei şi Siberiei); se
desfăşoară în peste 7,3 milioane km 2 (Canada, Alaska, Groenlanda, Spitzberg, nordul
Asiei etc.) în general în regiuni cu o temperatură medie de –2 0 şi cu zăpadă puţină
(cad anual sub 300 mm). Genetic s-a format în două moduri. Cel mai adesea prin
transmiterea treptată, de la partea superioară a terenurilor în adânc a undei de frig
situaţie prin care a rezultat o reţea de apofizie şi „rădăcini” de gheaţă ce a cimentat
elementele minerale (pergelisol epigenetic). În regiunile cu delte sau de câmpii
subsidente procesul implică îngheţarea depozitelor mâlo-argiloase umplute de apă
apoi afundarea şi acoperirea treptată a lor cu noi materiale care se vor congela treptat.
Este un pergelisol singenetic care în structură are diverse materiale minerale şi
organice cuprinse între blocuri şi vine de gheaţă.
• molisolul – orizontal superior supus ciclului de îngheţ-dezgheţ sezonier
şi care are o grosime de la câţiva decimetri la câţiva metri (6-8 în Siberia). În cadrul
său funcţional se pot separa un suborizont de suprafaţa în care se produc cicluri
gelivale (îngheţ-dezgheţ) diurne, mai ales la trecerea de la sezonul de iarnă la cel de
vară şi invers. Numărul mare de cicluri determină o mobilitate mare a elementelor din
depozit în circuitul apei de unde generarea a numeroase structuri cu dimensiuni mici.
Restul molisolului constituie un suborizont mai puţin sensibil la oscilaţiile termice
diurne (se dezgheaţă doar vara) dar care influenţează procesele care se petrec în partea
superioară. Contactul dintre suborizonturi se face printr-o suprafaţă neregulată a cărei
poziţie este influenţată de neomogentitatea materialelor şi a gheţii în molisol. Deci
cele două orizonturi formează o structură majoră în care prin circulaţia apei şi îngheţdezgheţ
se impun dezvoltarea de presiuni interne urmate de mobilitatea materialelor şi
dezvoltarea de structuri cu dimensiuni mici. Între acestea frecvente sunt:
• penele şi vinele de gheaţă dezvoltate în lungul crăpăturilor din roci şi
depozite produse prin îngheţuri puternice ale apei. Au formă conică lungimi de 0,5 – 2
m şi diametre sub 0,5 m; după topirea gheţii materialele din exterior (nisipuri,
113