Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

5. ACŢIUNEA APELOR CURGĂTOARE PERMANENTE
ŞI RELIEFUL REZULTAT.
Probleme
• Specificul mecanismului morfogenetic fluviatil prin cunoaşterea raportului
dintre procesele de eroziune, transport, acumulare şi formele de relief rezultate.
• Albia minoră, albia majoră, terasele, piemonturile, văile etc. – geneză,
evoluţie, caracteristici.
• Sistemul de văi şi
modificările impuse de captări.
5.1.
Mecanismul morfogenetic. Definiţii. Energia mecanică a apei râurilor.
Profilul
de echilibru.
Apele curgătoare
permanente sunt cunoscute sub numele de pâraie
(cele mai
mici), râuri şi fluvii (cele mari care au vărsare în oceane, mări).Ele se
alimentează din precipitaţii (majoritatea provenite din ploi) şi ape subterane (ies la
suprafaţă prin izvoare) şi ca urmare au un regim de scurgere fluctuant (debite bogate
după ploi şi la topirea zăpezii şi mici în perioadele secetoase).
Acţiunea lor este permanentă dar variabilă în timpul anului
şi de la un sector la
altul în funcţie de diferiţi factori care influenţează direct sau indirect puterea pe care
o exercită asupra rocilor din albia prin care se scurg. Între aceştia, însemnaţi sunt:
-debitul râului (cantitatea de apă care se scurge printr-o secţiune a râului în
timp de o secundă; se măsoară în m
giunii
a de apă în deplasare sub impulsul gravitaţiei să dispună în
m - este masa (debitul,Q),
Relaţia se poate aprecia p ţiuni a râului.
are S – suprafaţa secţiunii vii
ceast sigură curgerea apei pe panta albiei. Ea este
consum
gia de care dispune se poate afla
în trei
3 /s) ce variază îndeosebi în funcţie de regimul
anual al precipitaţiilor diferit de la o zonă climatică la alta, de mărimea bazinului, de
tipul de roci din care sunt alcătuite regiunile din lungul său (în sectoarele cu roci
permeabile groase o bună parte din apă se infiltrează ceea ce duce la scăderea
debitului), de gradul de acoperire cu vegetaţie (reţine o mare parte din apă) etc.
-panta albiei care variază în raport de caracteristicile morfologice ale re
(munţii, dealurile, câmpiile), de tipul de roci şi de modul de desfăşurare spaţială a
stratelor geologice (sunt mari pe roci dure şi pe capetele de strat unde rezultă praguri
cu amplitudine diferită).
Acestea fac ca mas
orice loc din lungul albiei şi în orice moment de o anumită energie mecanică care se
consumă prin manifestarea unor procese specifice.
Ea se poate aprecia pe baza relaţiei:
Wc= 1/2 m · v 2 - în care
v – viteza apei
unctual sau în cadrul unei sec
Debitului rezultă din relaţia:
Q = S · v – în c
v - viteza apei
Prin corelare cu prima formulă se ajunge la:
Wc= 1/2 · S · v 3
A ă energie este cea care a
ată parţial sau total în procesul de frecare cu patul albiei şi masa de aer de
deasupra (frecare exterioară), sau pentru depăşirea frecării dintre straturile lichidului
(frecare internă sau vâscozitate) şi pentru transportul materialelor solide încorporate
lichidului (fig. 20).
Ca urmare, râul într-un loc, raportat la ener
situaţii -energia lui să fie mai mare, egală sau inferioară în raport cu mărimea
75