Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
care să poată asigura protecţia solului şi a rocilor, varietatea ca rezistenţă a rocilor şi<br />
multitudinea pantelor reliefului dominant montan.<br />
Rezultatele producerii lor sunt multiple dar fecvente sunt:<br />
- Ravene şi torenţi instalate pe pantele mari cu vegetaţie rară. Uneori au o<br />
<strong>de</strong>zvoltare atât <strong>de</strong> mare încât datorită <strong>de</strong>nsităţii mari porţiuni însemnate din versanţi,<br />
câteodată în întregime, sunt transformate în complexe <strong>de</strong> viroage separate <strong>de</strong> creste.<br />
Aici solul a fost în întregime în<strong>de</strong>părtat iar rocile se văd în pantele accentuate ale<br />
crestelor. S-a creat un peisaj specific regiunilor subtropicale, cel al „pământurilor<br />
rele” sau badlandsuri (Grecia, Turcia, Italia etc.). Unirea ravenelor în colectori<br />
facilitează formarea canalelor <strong>de</strong> scurgere torenţială prin care materialele erodate <strong>de</strong><br />
pe versanţi sunt transportate fie spre râuri constituind o sursă însemnată <strong>de</strong> alimentare<br />
a acestora fie sunt <strong>de</strong>puse la marginile <strong>de</strong>presiunilor, în lunci sub forma unor conuri<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţie extinse pe care apa venită se împrăştie. Torenţii cu bazine <strong>de</strong> recepţie în<br />
evantai şi conuri largi constituie un alt component specific ţinuturilor subtropicale.<br />
- Deşi spălări în suprafaţă sunt pretutin<strong>de</strong>ni dar cu intensitate diferită, acestea<br />
asociindu-se altor procese, efectele sale sunt însă sesizabile pe terenurile cu arbuşti<br />
rari, un<strong>de</strong> s-au înregistrat incendii ori un<strong>de</strong> s-a practicat un păstorit abuziv. Producerea<br />
ploilor conduce la în<strong>de</strong>părtarea solului şi scoaterea la suprafaţă a rădăcinilor. Dacă<br />
solul este subţire sau vegetaţia este în<strong>de</strong>părtată prin spălare se ajunge repe<strong>de</strong> la roca<br />
din bază.<br />
- Glacisurile sunt caracteristice acestor regiuni, mai ales în sectoarele alcătuite<br />
din roci sedimentare cu strate care opun rezistenţă. Cele trei procese conduc la<br />
individualizarea a două tipuri – glacisuri <strong>de</strong> eroziune la baza versanţilor puternic<br />
înclinaţi (contact munte-<strong>de</strong>presiuni, munte-câmpii, versanţi <strong>de</strong> falie, la baza cuestelor<br />
etc.) care suferă o retragere activă prin eroziune în suprafaţă şi şiroire; glacisuri <strong>de</strong><br />
acumulare – dobândite frecvent din unirea conurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţie ale torenţilor ce<br />
<strong>de</strong>buşază în <strong>de</strong>presiuni sau la marginea luncilor. Sunt terenuri folosite pentru plantaţii<br />
pomicole. Multe glacisuri sunt vechi din pleistocenul superior.<br />
- Apele curgătoare permanente au o scurgere influenţată puternic <strong>de</strong> regimul<br />
că<strong>de</strong>rii precipitaţiilor şi mărimea bazinului. În sezonul ploios <strong>de</strong>bitele sunt mari<br />
ajungând în timpul ploilor foarte bogate cu durată <strong>de</strong> mai multe zile la valori <strong>de</strong> câteva<br />
mii <strong>de</strong> m 3 /s şi viteze <strong>de</strong>osebite. Prin acestea capătă o forţă <strong>de</strong> eroziune şi transport <strong>de</strong><br />
materiale enormă care conduc la adâncirea şi lărgirea albiilor, la revărsări şi inundaţii.<br />
Pe măsura scă<strong>de</strong>rii viiturilor se realizează <strong>de</strong>punerea heterogenă a materialelor în<br />
albie. La contactul munţilor cu câmpia şi pe marginea <strong>de</strong>presiunilor se produc<br />
acumulări sub formă <strong>de</strong> conuri aluviale enorme ce au pantă mare impusă <strong>de</strong> regimul<br />
scurgerii torenţiale. La fel la gurile <strong>de</strong> vărsare în mare, se realizează acumulări care în<br />
anumite condiţii locale dau <strong>de</strong>lte extinse (Guadalquivir, Tibru, Pad etc.). În sezonul<br />
uscat albia minoră se îngustează ajungând fie la un fir <strong>de</strong> apă care se strecoară prin<br />
mase <strong>de</strong> aluviuni fie să sece.<br />
Ca urmare a acestui specific dinamic văile din regiunile subtropicale au câteva<br />
caracteristici. Sunt înguste şi cu pantă longitudinală mare în munţi un<strong>de</strong> în albie sunt<br />
frecvente blocuri cu dimensiuni diferite. se <strong>de</strong>schid mult la ieşirea din munte (efect al<br />
creşterii eroziunii laterale în condiţiile micşorării pantei) un<strong>de</strong> albiile majore ajung la<br />
câteva sute <strong>de</strong> metri lăţime, în ele constituindu-se pânze groase <strong>de</strong> bolovani, pietrişuri<br />
printre care se pierd numeroase albii seci părăsite. În câmpii şi <strong>de</strong>presiuni au albii cu<br />
lăţimi variabile (în funcţie <strong>de</strong> oscilaţia <strong>de</strong>bitului) care a<strong>de</strong>sea se <strong>de</strong>spletesc (pe<br />
suprafaţa conurilor aluviale); aici sunt şi cele mai multe lucrări antropice <strong>de</strong> îndiguire.<br />
- Piemonturile reprezintă forme <strong>de</strong> relief specific regiunilor subtropicale<br />
întrucât aici se întrunesc cel mai bine condiţiile care conduc la geneza lor – contacte<br />
188