Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

4. Pluviodenudarea şi relieful creat
Probleme:
Definiţie şi condiţii de producere, înţelegerea mecanismului de acţiune directe a
apei din precipitaţii asupra materialelor de la suprafaţa reliefului.
Formele de manifestare a pluviodenudării – izbire, spălare în suprafaţă, şiroire,
torenţialitate (caracteristici, mod de producere, consecinţe, măsuri de prevenire şi
combatere a efectelor lor).
Consecinţele producerii pluviodenudării.
4.1. Definiţie şi condiţii care favorizează acţiunea:
Pluviodenudarea este acţiunea directă pe care o exercită apa provenită din
ploi şi topirea zăpezii asupra elementelor de la suprafaţa solului sau a rocilor cu care
intră în contact. Acest agent realizează dislocarea şi deplasarea materialelor în lungul
versantului pe distanţe variabile, dar care în timp, prin însumare conduc la modificări
importante ale pantei, alcătuirii solului şi la generarea unui anumit grad de degradare
a terenurilor.
Fiind prima formă de acţiune a apei din precipitaţii, ea are un caracter general
fiind o prezenţă mai mult sau mai puţin activă în orice regiune de pe Pământ. În unele
locuri (regiunile calde şi umede, cele temperate) se înregistrează într-un număr mare
de zile, pe când în altele (regiunile deşertice, subpolare etc.) manifestarea se reduce la
câteva minute când se produc ploi care survin la intervale lungi de timp (uneori chiar
ani).
Acţiunea acestui agent se concretizează în mai multe direcţii - izbirea şi
deplasarea individuală a particulelor; spălarea în suprafaţă a versantului, iar după
mulţi geomorfologi şi o fragmentare lineară când apa din precipitaţii, se concentrează
temporar pe anumite aliniamente. Toate acestea însă solicită realizarea unor condiţii
care implică caracteristicile terenului, precipitaţiilor dar şi factorii ce pot avea rol
dinamic stimulativ sau restrictiv.
� Precipitaţiile factor stimulativ şi agent dinamic.
Apa care provine din diferite ploi sau din topirea zăpezii participă la acţiunea
de pluviodenudare sub două forme.
Prima implică procesul de saturare a orizontului de sol sau a rocii prin
ocuparea golurilor cu apă slăbind coeziunea particulelor şi prin aceasta rezistenţa la
mişcarea pe pantă, de unde rolul stimulativ pentru pluviodenudare. Situaţia este
frecventă la ploile cu intensitate mică, dar de durată şi la topirea lentă a zăpezii când
se acumulează apă în sol pe adâncime mai mare.
A doua formă de acţiune implică procesul mecanic de smulgere şi deplasare a
particulelor de materiale în lungul versantului. Realizarea lui se face la ploile bogate
şi cu intensitate ridicată cunoscute sub numele de ploi torenţiale. În acest tip se
include atât aversele (ploi bogate ce cad într-un interval de câteva minute) dar şi ploile
ce se produc în timp de mai multe ore şi care asigură o cantitate mare de apă. Ploile
torenţiale asigură izbirea (bombardarea), iar prin cantitatea mare de apă, dislocarea şi
deplasarea lor. Prin specificul dinamic aceste ploi pot înregistra maximum
manifestării la început, către mijlocul aversei sau la final, însă efectele vor fi diferite.
În prima situaţie pluviodenudarea va fi activă în două cazuri. Una implică un
sol saturat cu apă în prealabil fie din alte ploi, fie din topirea zăpezii. Ca urmare,
căderea bruscă a ploii va produce o rapidă antrenare pe pantă a materialelor din sol.
64