Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

ezultând conuri în care există o structură cu alternanţe de strate din aceste produse
(fig. 47).
• Tipul vezuvian stabilit prin evoluţia aparatului complex al vulcanului
de la sud de Napoli. Există o activitate în care alternează la intervale mari de timp
erupţii puternice, violente cu perioade şi calm relativ. În prima situaţie din vulcan sunt
eliberate cantităţi importante de produse solide (cenuşe, bucăţi de rocă etc.) ceea ce
conduce la distrugerea unei părţi din el. Se adaugă efuziuni de lavă vâscoasă
(andezite) care se revarsă pe marginile conului şi în acest mod realizarea unei structuri
stratificate (lave, cenuşe, bombe etc.). Totodată solidificarea lavei în craterul şi coşul
acestuia conduce la astuparea şi încetarea acţiunii eruptive. Din acest moment începe
o fază nouă caracterizată prin acumularea în coş şi în adânc a unei mari cantităţi de
gaze care vor exercita o puternică presiune asupra materialelor care le astupă ieşirea.
Când limita de rezistenţă este depăşită se produce o nouă explozie care în situaţiile
cele mai violente poate distruge cea mai mare parte din construcţia vulcanică
anterioară (ex. în 1883 a fost desfiinţată cea mai mare parte din ins. Krakatoua sau în
79 î.e.n. o bună parte din anticul Vezuviu) sau poate crea depresiuni circulare largi.
• Tipul peleean este bazat pe manifestările de la începutul sec. XX ale
vulcanului Mont Pelée din insula Martinica. Specificul este dat de câteva elemente.
Mai întâi prin solidificarea lavei, frecvent andezitice, la partea superioară a coşului
vulcanului rezultă un corp cu formă cilindrică pe care gazele sub presiune din adânc îl
împing lent în exterior determinând creşterea în înălţime a vulcanului. Al doilea
element important îl reprezintă aşa numitele avalanşe fierbinţi formate din gaze, lavă
pulverizată blocuri şi cenuşă care ies şi se revarsă pe flancurile conului pe distanţe
mari când rezistenţa „dopului” este eliminată şi se produce explozia.
- Manifestări vulcanice mixte în care fazele cu erupţii de lavă acidă vâscoasă
(andezite) alternează cu cele cu lave bazice fluide (bazalte). Sunt caracteristice
vulcanului Stromboli de unde şi numele acordat acestui tip (strombolian). În timpul
erupţiilor se elimină cantităţi mari de gaze, vapori de apă şi fragmente solidificate de
lavă (bombe). Aparatul vulcanic are un crater în care lava clocoteşte continuu.
- Manifestări vulcanice care produc numai erupţii de gaze sunt legate de
degazificarea rapidă a lavei în fazele explozive la tipurile prezentate anterior (odată cu
acestea sunt expulzate şi produse solide rezultate din distrugerea aparatului vulcanic)
sau prin eliminarea violentă a vaporilor de apă rezultaţi la contactul unei mase de
magmă din interior cu apa care s-a infiltrat din exterior. Se produc geisere (Islanda,
Kamciatka, Yellowstone, Noua Zeelandă etc.) sau formarea unor depresiuni circulare
(cratere de explozie) fără conuri. Sunt numite în Germania (în bazinul Rinului) maare.
- Manifestările vulcanice submerse se înregistrează în bazinele oceanice şi
mări şi sunt în mai mică măsură cunoscute în detaliu. Se pot separa (D.Rădulescu,
1976) două tipuri care sunt condiţionate de adâncimea la care se produce emisia de
materie vulcanică. Cele care au loc în lungul rifturilor şi fracturilor din zonele de
subducţie datorită presiunii mari pe care o exercită masa de apă de deasupra au
caracter liniştit, iar lava se acumulează şi prin consolidare creează aparate vulcanice
submerse care cresc deopotrivă în înălţime dar şi în suprafaţă (ex. în lungul riftului
atlantic). Când craterele ajung la înălţimi mici datorită presiunii reduse se realizează o
formă de manifestare violentă cu expulzare de gaze, vapori de apă, cenuşe, zgură, lavă
etc. ce poate conduce la construirea de insule vulcanice. Din acest moment se trece la
unul din tipurile caracteristice regiunilor de uscat.
3.2.3. Produsele activităţii vulcanice. Prin erupţiile vulcanice sunt expulzate
în exteriorul scoarţei trei categorii de produse.
166