Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

orizontului argilos sau la contactul cu roca puţin alterată (rezultă deplasări de proporţii
care au râpe, trepte şi valuri cu dimensiuni mari). La o îmbibare intensă a unor
sectoare din alterit se poate ajunge la curgeri noroioase ce produc distrugeri materiale
însemnate.
- Spălarea în suprafaţă şi şiroirea sunt procese a căror realizare depinde de
mai mulţi factori – cantităţi mari de apă din precipitaţii şi frecvenţa producerii de
averse (îndeosebi la latitudini mai mari), tipul de rocă sau depozit (cele argiloase
favorizează spălarea iar cele silicoase şi uşor cimentate procesele de şiroire), pantă (pe
cele sub 10 0 precumpăneşte spălarea iar pe cele care depăşesc această valoare se
manifestă şiroirea), formaţiunile vegetale (pe suprafeţele împădurite lipsesc iar pe
terenurile despădurite se înfăptuiesc în funcţie de celelalte condiţii). Importantă însă
este spălarea în suprafaţă care dislocă cantităţi însemnate de materiale de pe versanţi
ce ajung în albiile râurilor constituind preponderent debitul solid al acestora. Totodată
se produce pe ansamblu o evoluţie a versanţilor care capătă treptat un profil convexconcav.
Prin eliminarea materialelor alterate din lungul crăpăturilor rezultă un relief
rezidual de coloane, turnuri fără muchii şi unghiuri. Sunt „căpăţânile de zahăr” care
abundă pe masivele granitice vechi unde există un grad ridicat de fisurare. În aceeaşi
măsură fragmentele de rocă prăbuşite alunecate sunt supuse alterării şi transformate în
blocuri sferoidale.
- Procesele fluviatile. Cantităţile mari de precipitaţii asigură debite bogate şi
cu fluctuaţii reduse (evidente la râurile mici prin producerea de inundaţii sau
restrângerea albiei). Frecvent regiunile ecuatoriale sunt alcătuite din roci vechi
(cristalin, granite, gneise etc.) care au fisuri şi alcătuire variată. Acestea constituie
elementele principale care influenţează mecanismul proceselor din albie. Specificul
este dat de o îmbinare între alterare şi transport, celelalte procese fluviatile având un
rol secundar. Alterarea în lungul fisurilor din albia râurilor şi maluri conduce la
transformarea locală a rocilor într-un produs argilo-nisipos fin care este spălat şi
transportat de către apa râurilor. În timp porţiunile dure rămase din rocă vor forma
aliniamente nealterate cu blocuri şi praguri cu dimensiuni mici printre care apa râului
se despleteşte. Materialelor fine rezultate în albie li se adaugă cele spălate de pe
versanţi. Împreună formează debitul solid care predominant este în suspensie.
Eroziunea este extrem de slabă şi limitată la locurile din albie unde rezultă
materiale grosiere aduse prin alunecări sau din alterarea unor roci sedimentare, cu
elemente silicioase mari. Deşi există praguri (multe de natură tectonică), ce au
diferenţe de nivel importante, fenomenul de retragere regresivă a lor este redus fiind
impulsionat de alterarea selectivă a rocilor cel compun, îndepărtarea prin spălare a
produselor descompunerii chimice şi ruperea de fragmente din cele rămase. Când
pragul este alcătuit din roci rezistente şi omogene atunci panta se conservă timp
îndelungat.
Acumularea materialelor transportate se face în sectoarele de albie cu pantă
mică, cu predilecţie la fluvii în cursul inferior la vărsarea în ocean.
În aceste condiţii profilul longitudinal al văilor se va caracteriza printr-o
însumare de sectoare cu pantă redusă (în aval la vărsare dar şi în amonte în porţiunile
alcătuite din roci puternic fisurate unde alterarea chimică este intensă) şi sectoare cu
praguri (de natură tectonică sau create prin diferenţierea intensităţii alterării pe
contactele dintre porţiunile de albie cu roci diferit diaclazate).
2.3. Zonele morfoclimatice tropicale cu morfogeneză sezonieră:
- Desfăşurare şi caracteristici bioclimatice. Au o extindere mare şi continuă
între 5-20 0 latitudine (în Africa din Senegal în Sudan şi din Angola până în vestul
177