Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

orizont la altul face ca în timp pluviodenudarea să cunoască intensitate deosebită pe
măsura trecerii de la suprafaţă către bază.
Îmbinarea celor şase caracteristici ale suprafeţei de versant care intră în
contact direct cu apa din precipitaţii conduce la o diversificare a situaţiilor de
manifestare a pluviodenudării.
• Vegetaţia - ecran de protejare a suprafeţelor de versant. Cu excepţia
regiunilor deşertice şi polare în rest suprafeţele care alcătuiesc relieful sunt acoperite
de vegetaţie în proporţie variabilă atât spaţial cât şi în timp. Ea va reprezenta un strat
interpus între rocă, sol şi apa provenită din precipitaţii ceea ce face ca intervenţia
agentului - apa - să se facă mai domol. Vegetaţia realizează o triplă acţiune, reţine o
parte din apă pe frunze, ramuri şi trunchiul arborilor care revine în atmosferă ca
vapori, slăbeşte şi posibilitatea concentrării apei ce ajunge pe sol sub formă de pânze
sau şuvoaie care să exercite eroziune şi măreşte coeziunea dintre granulele solului
prin sistemul de rădăcini.
Gradul de protecţie a solului faţă de pluviodenudare depinde de tipul de
vegetaţie care acoperă terenul. Este redus pe suprafeţele cu pajişti discontinui în raport
cu cele unde există pajişti compacte, fâneţe dense. Sub pădure eroziunea este slabă,
protecţia mai mare sau mai mică depinzând de densitatea arborilor şi de durata
prezenţei sistemului foliaceu (în pădurile de conifere apa ajunge greu la suprafaţa
solului în raport cu cele de foioase îndeosebi la finele toamnei şi începutul
primăverii).
O bună parte din vegetaţia spontană a fost îndepărtată prin desţelenire sau
defrişare şi înlocuită cu diverse culturi. În timpul anului (primăvara sau toamna), când
arătura este proaspătă, aceste suprafeţe sunt supuse direct atacului apei din ploi, iar
când plantele sunt bine dezvoltate protecţia este deosebită sub culturi de graminee sau
leguminoase (trifoi, lucernă) şi mai slabă sub cele prăşitoare (porumb).
• Activităţile umane extrem de diversificate pot deveni factor de stimulare sau de
limitare a pluviodenudării. În prima grupă se includ toate acţiunile care conduc la un
contact direct între apa din precipitaţii şi materialele de la suprafaţa pantei
(despăduriri, arderea vegetaţiei, arătură în lungul pantei, secţionarea versanţilor etc.)
pe când în grupa opusă pot fi încadrate toate lucrările care încetinesc sau opresc
realizarea acestor situaţii (împăduriri, menajarea suprafeţelor cu păduri, pajişti, un
mod de folosire a terenurilor adecvat mărimii pantelor, lucrări de stabilizare rapidă a
sectoarelor de versant secţionate etc.).
4.2. Tipurile de producere după modul de manifestare şi rezultate a
denudării.
� Impactul picăturilor de ploaie mari şi a boabelor de grindină. Unii
geomorfologi o numesc pluviodenudare, pe când alţii lărgesc sfera acestei noţiuni
incluzând şi alte procese precum spălarea în suprafaţa, şiroirea etc.
- Realizarea procesului impune câteva condiţii.
• ploi torenţiale cu picături de apă cu diametre de 3-7 mm, boabe de
grindină; acţiunea creşte când deplasarea particulelor de apă capătă viteze mai ridicate
datorate rafalelor de vânt;
• suprafaţa rocii, depozitului sau solului trebuie să fie neacoperită de
vegetaţie, prezenţa acesteia conducând la atenuarea impactului;
• elementele componente ale rocii, depozitului, solului să prezinte o
coeziune redusă;
- Desfăşurarea procesului presupune impactul picăturilor de apă, a grindinei
cu elementele de la suprafaţa terenului. În funcţie de puterea de izbire dată de
mărimea şi viteza picăturilor de apă particulele minerale sunt dislocate şi deplasate în
66