Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

sus şi lateral faţă de locul izbirii. În mod obişnuit ele sunt ridicate câţiva decimetri şi
deplasate până la un metru de locul provenienţei.
Acţiunea pare neînsemnată dar prin cumularea efectelor individuale are
importanţă morfologică locală ea punând în mişcare particule de până la câţiva
milimetri în diametru.
� Spălarea în suprafaţă (areolară, ablaţie, eroziune laminară)
Este procesul realizat de pânzele de apă care se organizează pe porţiuni din
versant în condiţiile:
• producerii unor ploi torenţiale bogate cu maximum de manifestare la
mijlocul sau în finalul acesteia;
• topirea rapidă a zăpezii ce generează apă care îmbibă orizontul de sol
dezgheţat dar şi dă naştere la o pânză care se scurge pe versant;
• versantul să aibă o pantă care să permită scurgerea apei dar nu
concentrarea ei pe diferite făgaşe; în general între 3 0 şi 15 0 .
• materialele de la partea superioară a depozitului, solului, rocii să fie
slab coezive şi să se înregistreze un anumit grad de saturare cu apă.
• lipsa vegetaţiei care reţine apa împiedicând scurgerea ei.
- Desfăşurarea procesului implică într-o fază preliminară, umectarea
depozitului apoi constituirea pânzei de apă care se amplifică spre momentul de vârf al
ploii. Viteza apei condiţionată de valoarea pantei şi de cantitatea rezultată din
precipitaţie generează forţa care produce smulgerea de particule din sol sau din rocă şi
antrenarea lor în lungul pantei. La precipitaţii foarte bogate pânza devine mai groasă,
iar micile denivelări ale suprafeţei versantului determină crearea pe de-o parte a unei
scurgeri vălurite, iar pe de altă parte dezvoltarea de microturbioane care smulg din sol
cantităţi de materiale pe care apa le transportă pe pantă. Spre finalul ploii odată cu
micşorarea cantităţii de apă, pânza devine tot mai subţire transformându-se treptat în
şuviţe de apă care se strecoară printre materialele mai mari ce-au fost abandonate.
Versanţii nu au o formă simplă, ci se compun din suprafeţe drepte, convexe,
concave cu înclinări şi lungimi deosebite. Ca urmare, modul de manifestare al pânzei
va fi diferit de la un sector la altul, în unele precumpănind eroziunea, iar în altele
depunerea materialelor dislocate (fig. 19).
- Măsuri de prevenire şi combatere. Efectele sunt diferite nu numai spaţial ci şi în
timp şi ele depind de modul în care condiţiile generatoare ale procesului se îmbină.
Eroziunea se manifestă intens pe solurile sau depozitele lipsite de vegetaţie şi duce în
timp la îndepărtarea orizonturilor acestora ajungând până la roca de sub ele (roca în
loc). Cum spălarea pe versant se face diferit de la un loc la altul se ajunge în final ca
suprafaţa acestuia să se constituie dintr-o însumare de petece ce reprezintă orizonturi
ale solurilor mai mult sau mai puţin erodate. O parte din acestea se acumulează la
baza versanţilor la contactul cu podurile teraselor sau la marginea luncilor aici
rezultând glacisuri coluviale. Multe dintre materialele spălate ajung în albiile pâraielor
şi râurilor constituind cea mai mare parte din masa aluviunilor în suspensie cărate de
către apa lor.
� Şiroirea. Reprezintă procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee
lineare care constituie aliniamente joase în lungul versanţilor. Scurgerea apei pe
acestea se face cu o viteză mare impusă de masa de apă şi de pantă de unde o forţă a
şuvoiului care se consumă prin erodarea materialelor de pe patul curgerii şi
transportarea lor. Procesul începe lent, se accentuează pe măsura creşterii volumului
de apă, sfârşeşte la scurt timp după ce ploaia a încetat şi este reluat la alte ploi
similare. De aici caracterul discontinuu în timp datorită manifestării ploilor torenţiale.
67