Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

Deflaţia însă se îmbină mai întâi cu coroziunea (izbirea rocilor, stâncilor,
versanţilor abrupţi de către particule de nisip) care este maximă la înălţimi reduse (sub
1,5 m) iar apoi cu acumularea (pe măsura scăderii puterii de transport condiţionată în
principal de micşorarea vitezei) în urma căreia rezultă dune şi mai ales câmpurile de
nisip.
Deci deflaţia are un rol esenţial întrucât ea îndepărtează şi sortează materialele
fine permiţând pe de-o parte crearea unui relief rezidual dar şi a unuia de acumulare
iar pe de altă parte asigură noi suprafeţe de atac eolian dar şi pentru ceilalţi agenţi.
- Spălarea în suprafaţă şi şiroirea sunt procese legate de acţiunea apei de
ploaie care se produc la intervale mari de timp. Producerea proceselor este legată de
ploi care pot asigura cel puţin un volum de apă echivalent cu un strat de cca 5 mm şi
care are cel puţin o intensitate de 0,5 mm/minut. Eficacitatea lor morfogenetică constă
în faptul că aceste ploi au caracter de aversă situaţie care le determină o însemnată
capacitate de transport de material solid. Încărcată cu acesta apa devine o pânză sau
mai multe şuvoaie cu putere de eroziune deosebită pe care şi-o exercită în suprafaţă
sau pe diferite direcţii în lungul versanţilor. De aici rezultă rolul morfogenetic
însemnat al lor în regiunile montane supuse acestor condiţii climatice care se
transpune în fragmentarea şi retragerea suprafeţelor de versant şi generarea la baza lor
a unor pante de echilibru dinamic de tipul pedimentelor în continuarea cărora la
exterior, prin acumularea materialelor rezultă pante de acumulare (playa) a
pietrişurilor şi nisipurilor în care apa se infiltrează rapid. Pe versanţii alcătuiţi din roci
impermeabile procesele sunt deosebit de eficace în jumătatea superioară a lor întrucât
către bază o bună parte a apei se pierde prin infiltrare, evaporare iar puterea de atac şi
transport slăbeşte treptat. Încă de la finele secolului XX uni cercetători au acordat
spălării în suprafaţă şi şiroirii un rol esenţial în formarea pedimentelor şi glacisurilor.
În deşerturile din Asia Centrală, Mongolia, China de nord vest etc. acţiunea
proceselor este mult mai eficace primăvara când există apă din topirea zăpezii şi ploi
dar şi un strat de rocă sau depozit încă îngheţat aflat la adâncime mică. În aceste
condiţii apa se va încărca rapid cu materialele dezagregate pe care le va transporta
spre baza veranţilor lăsând în urmă blocurile mari care vor fi supuse dezagregării.
O foarte slabă spălare în suprafaţă se înregistrează şi pe câmpurile de nisip
unde apa este absorbită rapid pe grosime de 1-2 cm facilitând o uşoară deplasare a
particulelor spre baza pantei.
- Apele curgătoare şi tipurile de văi. Deşi există numeroase văi, ape curgătoare
permanente sunt relativ puţine ele fiind legate de râuri care-şi au bazine de alimentare
în zonele cu precipitaţii bogate (ex. Nilul, Senegalul şi Nigerul în Africa, Amu Daria
şi Sâr Daria în Asia Centrală etc.) iar la traversarea deşerturilor pierd o parte din
debitul lichid prin evaporare şi infiltrare. Râurile vor transporta cantităţi însemnate de
aluviuni (dominant fine) pe care odată cu micşorarea debitului lichid le va depune
treptat. Aproape similare sunt scurgerea şi procesele din albiile râurilor care îşi au
obârşia în regiuni cu ploi bogate şi frecvent locul de vărsare în unele lacuri din deşert
cărora le asigură existenţa (Şari care se varsă în lacul Ciad). Opus acestora sunt
cursurile de apă semipermanente apa fiindu-le insuficientă pentru o scurgere
permanentă care să le asigure vărsarea în mare, lac etc. Unele au bazin extins ceea ce
le dă debite bogate la precipitaţii şi o activitate cu durată mai mare. Ele se pierd în
deşert. Majoritatea sunt scurgeri de apă scurte şi pe durată mică. Sunt specifice
regiunilor de munte, ele concentrează la averse cantităţi importante de apă care le
impune energie şi putere însemnată de transport şi eroziune. Viiturile mari provocate
de ploi bogate şi intense conduc la dezvoltarea unor creşteri bruşte de nivel (câţiva
metri grosime), debite de 10-15 m 3 /s şi viteze mari (variază în funcţie de regiunile pe
184