Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

depozitelor şi rocilor de dedesubt. În aceste condiţii morfodinamica va fi dominată de
procese impuse de acţiunea apei sub diferite forme (apă curgătoare, apă din ploi,
zăpada, apa în circulaţie prin roci). O serie de factori regionali (desfăşurarea lanţurilor
de munţi atât în sens latitudinal dar mai ales longitudinal, prezenţa în vecinătatea
ţărmurilor a curenţilor oceanici reci sau calzi; distanţele enorme între oceane şi centrul
continentelor; lanţurile montane foarte înalte şi relativ compacte etc.) modifică
structura zonei morfoclimatice impunând în cadrul acesteia cu sisteme morfogenetice
specifice. Câteva sunt reprezentative.
2.5.1. Regiunile morfoclimatice temperat oceanice.
� Desfăşurare şi condiţii bioclimatice. Include centrul şi vestul Europei, fâşii la
vestul Cordilierilor şi Anzilor, o mare parte din centrul şi estul SUA, sudul Canadei,
în estul Asiei, sud-estul Australiei, Tasmania, Noua Zeelandă şi sudul Americii de
Sud.
Climatul este dependent de predominarea circulaţiei maselor de aer oceanic
care au o umiditate ridicată şi sunt răcoroase vara şi moderate iarna. Ca urmare, aici
nu se manifestă nici călduri excesive dar nici îngheţuri de durată; amplitudinile
termice lunare sunt moderate, nebulozitatea este ridicată, precipitaţiile variază între
800 şi 1 500 mm/an (repartizate diferit lunar şi sezonier dar şi de la ţărm către
interiorul continentelor), vânturile sunt frecvente fiind legate de activităţi ciclonale, se
produc diverse fenomene meteorologice între care ceaţa, burniţa şi roua. Există
diferenţe între climatele sectoarelor continentale care aparţin acestui sistem. Situaţiile
extreme sunt între cel vest european (veri cu temperaturi medii lunare de 16-25 0 ,
precipitaţii reduse, unele sub formă de aversă; ierni blânde termic 0-12 0 , ploi şi ninsori
bogate cu strat subţire de zăpadă; precipitaţii anuale de 800-1500 mm, de la vest către
est cresc ariditatea şi amplitudinile termice) şi cel est asiatic (veri cu frecvenţa
maselor de aer oceanic ce dau ploi bogate şi asigură temperaturi moderate 18-20 0 ;
ierni cu dominarea aerului rece continental ce provoacă temperaturi scăzute de –5 0 ...-
15 0 , îngheţuri frecvente şi strat subţire de zăpadă; precipitaţii de 700-1200 mm/an).
Vegetaţia bogată este alcătuită din păduri de stejar şi fag, un variat strat
arbustiv şi de ierburi sub care sunt argiluvisoluri şi cambisoluri cu profile dezvoltate.
Ele protejează rocile şi depozitele de atacul direct al agenţilor externi constituind un
factor intermediar în desfăşurarea proceselor morfodinamice.
� Agenţi, procese şi forme de relief. Sistemul morfogenetic este dominat de
acţiunea comună a meteorizării, pluviodenudării şi a apelor curgătoare rezultatele
vizibile şi rapide fiind legate de ultimul agent.
- Meteorizarea acţionează permanent dar cu intensitate şi specific diferit
sezonier. În lunile şi anotimpul cu precipitaţii bogate se produc alterări (îndeosebi
hidratare şi carbonatare care duc la formarea de caolin, dar şi o iluviere a argilei pe
profilul de sol. Când se suprapun şi cicluri gelivale (îngheţ-dezgheţuri) atunci sunt
posibile dezagregări în rocile expuse gerului; în cele calcaroase se produc dizolvări şi
dezvoltarea formelor carstice. De altfel în masivele şi podişurile calcaroase există
complexe carstice vechi care-şi continuă evoluţia.
- Pluviodenudarea este activă doar pe suprafeţele de versant despădurite. Se
produce spălarea solurilor, dezvoltarea de ravene izolate. Obârşia multor văi torenţiale
este formată din ravene în stadii diferite de adâncire.
- Apele curgătoare constituie agentul modelator principal. Variaţia pe sezoane
a producerii precipitaţiilor, mărimea bazinelor hidrografice şi relieful complex (ca
pante, alcătuire litologică şi structură) au impus diverse regimuri de scurgere a apei
râurilor. Specificul scurgerii râurilor din această regiune este reflectată de cel al
râurilor cu bazine nu prea mari în care este o anumită omogenitate în distribuţia
190