Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

• Gazele şi vaporii de apă rezultă mai ales prin degazeificarea lavei sau din
contactul acesteia cu apa, au pondere variată atât în timpul erupţiei cât şi de la un tip
la altul. Ele se constituie în amestecuri cu compoziţie şi temperaturi variate ce poartă
diferite denumiri. Frecvente sunt fumarolele (sunt amestecuri de gaze cu temperaturi
mari de la 300 0 la 1 000 0 şi conţinut cu N, H, CO, NH4, H2S, etc. în proporţie
variată), solfatarele (conţinut bogat în SO2, SO3, CO2, vapori de apă cu temperaturi
diferite) ce însoţesc erupţiile. Se adaugă mofetele (amestec de gaze în care
precumpăneşte CO2 şi care au temperaturi sub 100 0 ) specifice manifestărilor
postvulcanice în aşa zisele „aureole mofetice” ce înconjoară edificiile vulcanice) unde
se produc ca gaze libere sau încorporate în apa carbogazoasă.
• Lavele care după conţinutul chimic sunt bazice (temperaturi mari şi fluiditate
accentuată) şi acide (temperaturi mai mici şi vâscozitate ridicată) participă în măsură
mare la realizarea edificiilor vulcanice. Ele se revarsă pe suprafeţele limitrofe
centrelor de erupţie cu viteze diferite situaţie care se transmite în procesul de
solidificare şi se reflectă în tipul de acumulare rezultat (pahoehoe – cruste frecvent
bazaltice; netede, lucioase şi pe întindere mare; lave cordate – cruste vălurite rezultate
prin acumularea lavei bazice în spatele unor obstacole; aa – masă de lavă fluidă care
prin răcire se fragmentează în blocuri cu dimensiuni diferite şi între care rămân goluri;
block-lava – lava vâscoasă care în procesul consolidării prin răcire se rupe în blocuri
paralelipipedice cu feţe netede; coloane prismatice rezultate prin dezvoltarea de fisuri
de contracţie în procesul de răcire a lavei – D.Rădulescu 1976, N.Atanasiu şi colab.
1998).
• Produsele solide rezultă fie din particule de lavă care se solidifică brusc în aer
în fazele de erupţie fie din elemente de natură vulcanică ce provin din fragmentarea
edificiului vulcanic în timpul exploziilor. Cele mai importante sunt: - cenuşa
(particule cu diametre sub 4 mm rezultate din distrugerea conului sau expulzarea
violentă a produselor solide ce înfundă coşul vulcanului), lapili (bucăţi de lavă
consolidată cu diametre sub 30 mm; rezultă în timpul exploziilor puternice), bombe
vulcanice (bucăţi de lavă consolidată în aer la erupţiile violente; diametre de peste 10
cm şi înfăţişare fusiformă), piatra ponce (fragmente de lavă vâscoasă solidificate în
aer care datorită pierderii rapide a gazelor devine poroasă), scorii sau zgură
(fragmente de crustă bazică fragmentată printr-o degazeificare rapidă a lavei); tufuri
(cenuşe vulcanică slab cimentată; pot fi în funcţie de natura elementelor constitutive –
t. andezitice, riolitice, dacitice, trahitice etc.), aglomerat vulcanic (amestec cimentat
de cenuşe şi bombe, lapili etc.); lahar (depozit la poalele conurilor vulcanice care a
provenit din acumularea materialelor transportate de curgeri de apă cu cenuşe, lapili,
scorii etc.). (D.Rădulescu 1976, N.Atanasiu şi colab. 1998).
3.2.4. Relieful vulcanic. Au rezultat fie prin activităţi vulcanice (acumulare de
produse dar şi explozii) fie prin acţiunea agenţilor externi. De aici, pe ansamblu
caracteristica dublă de relief structural construit de factorul intern şi de relieful
petrografic prin ceea ce au realizat factorii externi de unde posibilitatea separării a
două grupări de tipuri de forme.
� Relieful vulcanic de construcţie şi explozie. Sunt două categorii de forme care
rezultă numai prin manifestările vulcanice. Configuraţia şi dimensiunile lor sunt
dependente de durată activităţii vulcanului şi de tipul de produse rezultate. Cu cât
durata şi intensitatea fenomenelor sunt mai mari cu atât construcţiile sunt mai groase
şi extinse. Totuşi separarea principalelor forme este dictată de materialele care se
acumulează. Se disting câteva tipuri principale la care în funcţie de specificul
manifestării se individualizează alte subtipuri.
167