Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

creând puţuri şi prin extinderea acestora, hornuri de mai mulţi metri înconjurate de
microdepresiuni mixte (tasare şi sufoziune). Fenomenul are frecvenţă ridicată în
depozitele ce acoperă rocile cristaline în care se află săpate o parte a galeriilor de
exploatare a minereului de cupru de la Bălan sau în formaţiunile sedimentare de
deasupra galeriilor de extracţie a lignitului din Oltenia.
Fenomene similare se produc şi în depozitele argilo-nisipoase care îmbracă
blocuri de sare sau gips. Apa care se infiltrează de la suprafaţă la contactul cu rocile
solubile generează goluri de dizolvare. În timp căile de acces ale apei se lărgesc
sufozional transformându-se în puţuri şi hornuri. Prin lărgirea tuturor golurilor se
ajunge la stări de instabilitate a rocilor şi dezvoltarea de prăbuşiri sau prăbuşirialunecări.
Cele mai frecvente cu efecte observabile pe suprafeţe întinse sunt întâlnite
la Slănic Prahova, Telega, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Turda, Ocna Şugatag etc. unde
succesiunea proceselor s-a realizat rapid în condiţiile existentei unor galerii şi săli de
exploatare a sării aflate la adâncimi reduse. Sunt şi regiuni unde blocurile de sare
îmbrăcate în depozite marno-argilo-nisipoase (brecia sării) se află la suprafaţă sau la
foarte mică adâncime. Şi aici, în timp prin circulaţia apei şi asocierea proceselor de
dizolvare, sufoziune, prăbuşire, şiroire rezultă în timp forme de relief complexe
(microdepresiuni, hornuri, tunele, văi torenţiale cu caracter sufozional (ex. pe platoul
Sării-Meledic din bazinul râului Slănic).
Producerea proceselor de sufoziune în toate aceste situaţii, mai ales când se
asociază cu prăbuşiri şi alunecări este însoţită de urmări extrem de nefavorabile pentru
activităţile economice (degradarea terenurilor până la scoaterea definitivă din circuitul
agricol ex. la Ocnele Mari în 1977 şi 2002; distrugerea pe sectoare a căilor de
comunicaţie – ex. calea ferată Galaţi – Tuluceşti; dărâmarea de locuinţe – ex. Ocnele
Mari 2002) şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. De aceea
este important a stabili riscul producerii acestui proces şi delimitarea terenurilor care
au potenţial pentru el.
Verificări:
• Precizaţi rolul gravitaţiei în deplasarea materialelor pe diferite pante.
• Care sunt condiţiile ce favorizează producerea prăbuşirilor şi alunecărilor de
teren?
• Desenaţi un profil printr-o alunecare de teren, stabiliţi principalele componente şi
descrieţi-le.
• Care este specificul mecanismului deplasărilor lente?
• Numiţi principalele forme de relief create prin sufoziune şi tasare şi indicaţi modul
în care rezultă.
63