Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

factorilor hidrodinamici. La râurile din Europa de vest apele mari ce dau scurgerea
maximă sunt legate de ploile de iarnă. Ele au şi un debit solid însemnat întrucât gradul
de protejare a solului de către vegetaţie este mai mic astfel că se realizează un contact
direct al apei din precipitaţii cu acesta. În intervalele de timp, de altfel scurte, când se
produce îngheţul debitul scade şi au loc acumulări ale materialelor grosiere. În
sezonul cald fluctuaţiile nivelelor scurgerii sunt numeroase cu creşteri la averse ce
produc eroziuni şi transport bogat şi scăderi însemnate în intervalele secetoase (au loc
acumulări). Marile artere hidrografice ale căror bazine includ şi spaţii însemnate din
munţii înalţi au un regim al scurgerii mult mai complex la care intervin, în luni
diferite, aporturi de apă din topirea zăpezii sau de la marginea gheţarilor. Astfel, apele
mari de iarnă se prelungesc şi primăvara iar vara scăderile debitelor este mai redusă
întrucât există aportul din munţi. Ca urmare, aceste râuri dispun de energie însemnată
care le conferă potenţial de eroziune dar şi capacitate de transport mari. Nu trebuie
omis faptul că aceste regiuni sunt intens populate şi ca urmare terenurile folosite în
agricultură ocupă suprafeţe mari a căror extindere s-a realizat pe seama îndepărtării
pădurilor ceea ce indirect a favorizat, în anumite intervale de timp (la începutul
primăverii şi la finele toamnei când solul este neprotejat de culturi), intensificarea
proceselor de versant dar şi scurgerile din albie. Pentru diminuarea efectelor acestora
în aceste regiuni s-au efectuat cele mai complexe lucrări de amenajare hidrotehnică.
În lungul râurilor sunt albii largi cu multe aluviuni încadrate de mai multe
nivele de terase. Aceste sunt mărturii ale unei evoluţii genetice complexe determinată
atât de variaţia climatului (faze reci glaciare şi faze moderate termic şi pluvial) cât şi
de ridicări neotectonice sacadate şi pe areale largi.
- Alunecările de teren constituie un proces frecvent pe versanţi cu pante mai
ridicate. Precipitaţiile bogate şi prezenţa stratelor argiloase sunt factori care asigură
realizarea lor pe versanţii dealurilor şi ai spaţiului montan. Se produc sub diferite
forme în oricare lună. Efectele sunt mici întrucât se aplică măsuri complexe care
urmăresc atât micşorarea riscului realizării lor dar şi anularea rapidă a consecinţelor.
- Activităţile antropice extrem de numeroase au drept consecinţe fie stimularea
sau diminuarea acţiuni celorlalţi agenţi fie crearea unor forme de relief specifice
(ramblee, deblee, cariere, canale, nivelări, iazuri, secţionarea versanţilor etc.) şi prin
toate acestea se fac modificări în peisaj care de la caracterul natural au trecut la unele
de tip antropizat sau antropic.
2.5.2. Regiuni morfoclimatice temperat semiaride.
� Desfăşurare şi condiţii bioclimatice. Cea mai mare parte a acestor regiuni se
află la latitudini de 38 0 -50 0 şi la distanţe mari de bazinele oceanice fiind delimitate de
sisteme de munţi înalţi ce constituie bariere în calea maselor de aer umed de
provenienţă vestică. Sunt larg deschise spre regiunile polare de unde în sezonul rece
pătrunde aerul ce provoacă îngheţuri. Au o dezvoltare mare în Eurasia (din estul
României şi până în vestul Chinei şi Mongoliei), iar pe areale mai mici în centrul
S.U.A., Canadei apoi în pampasul argentinian.
Climatul se va caracteriza prin amplitudini termice anuale mari, precipitaţii
puţine legate de sezonul rece (cad zăpezi ce dau un strat subţire de zăpadă) dar şi de
unele ploi torenţiale de vară, apoi printr-o puternică evapotranspiraţie (accentuată în
sectoarele închise din centrul continentelor unde impune o trecere spre semideşerturi
şi deşerturi).
Temperaturile medii anuale se situează între 5 0 şi 10 0 , dar valorile lunare
cunosc variaţii însemnate (în lunile de iarnă între –3 0 şi -15 0 cu minime zilnice ce pot
ajunge la –35 0 ....-45 0 ; în lunile de vară oscilează între 20 0 şi 25 0 cu maxime ce pot
depăşi 35 0 ); există cca 35-50 zile de iarnă, 100-130 zile de îngheţ, 100-125 zile de
191