Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

unei eroziuni lineare active şi putere de penetrare în bazinul celuilalt. Între elementele
care conduc la realizarea procesului sunt:
-nivelul de bază (punctul de vărsare) al captatorului să fie mai jos în raport
cu ale râurilor vecine;
-panta generală a râului captator să fie mai mare, iar lungimea mai scurtă;
-un debit mai mare al captatorului, urmare a unui bazin extins;
-uneori prezenţa în bazinul captatorului a stratelor ce au roci cu rezistenţă
mai mică şi poate un grad de acoperire cu vegetaţie mai redus ceea ce facilitează
adâncirea.
- Tipuri de captări. Sunt diverse criterii ce permit separarea lor între care
modul de realizare şi vârsta, fiecare fiind evidenţiat de anumite elemente şi
caracteristici (fig 28).
- Captările laterale. Se produc între două râuri a căror direcţie de desfăşurare
este aproape perpendiculară. Captatorul înaintează în bazinul vecin secţionând
transversal interfluviul; când ajunge în albia râului vecin îl captează preluând sectorul
superior al bazinului său. În urma realizării captării rezultă mai multe elemente
morfohidrografice care constituie repere în identificarea procesului:
• râul şi bazinul captatorului s-au extins paralel cu micşorarea celor
aparţinând celuilalt;
• în locul unde s-a înregistrat captarea cursului râului se produce o
schimbare bruscă de direcţie, uneori de 90 0 (cot de captare);
• pe râul captat, în aval de locul unde s-a produs procesul rămâne o vale
largă cu o luncă extinsă prin care se strecoară un curs firav de apă. (în intervalele
secetoase seacă); este numită albie moartă.
• în sectorul creat prin secţionarea interfluviului, valea este îngustă cu
praguri şi o pantă generală mai mare (clisură);
• cumpăna de apă şi-a schimbat poziţia coborând altimetric de pe linia
marilor înălţimi în sectoare joase din valea râului captat;
Astfel de captări pot fi indentificate în mai multe locuri din Carpaţi - ex. Crişul
Repede prin captare a preluat mai multe râuri (Iada, Drăganul etc.) care se dirijau din
nordul Mulţilor Apuseni spre Depresiunea Şimleu; Prahova care a înaintat dinspre
Comarnic tăind defileul de la Posada a captat râul care venea dinspre Predeal şi trecea
înspre Ialomiţa prin şaua Păduchiosu; la fel Izvoru Dorului şi Valea Jepilor au
străpuns abruptul estic al Bucegilor captând în două locuri, râul care aparţinea
Ialomiţei etc.
- Captările laterale din lunci. Reprezintă un proces destul de frecvent în
câmpiile de subsidenţă şi în luncile râurilor mari care au meandre extinse şi cursuri
vechi folosite de către afluenţi (Siret, Prut etc.). Procesul se realizează în diferite
moduri.
• autocaptarea sau captarea de meandru. Rezultă prin evoluţia
meandrelor succesive; prin extinderea lor, spaţiul dintre ele se îngustează ceea ce face
ca la viituri să fie erodat, râul să-şi formeze aici o albie nouă, iar bucla meandrului din
dreptul său să fie părăsită. Rezultă belciugul (meandrul părăsit în care se păstrează
ochiuri de apă în sectoarele mai adânci ale fostei albii) şi popina (martor de eroziune
care domină belciugul şi albia nouă).
• captări prin atingerea meandrelor a două râuri. Se produc în
luncile extinse când meandrul unui râu prin evoluţie laterală ajunge la albia unui
afluent al cărui curs este paralel (Prut şi Jijia; Prut şi Elan, Mureşul şi Târnava la nord
de Alba Iulia) trecând în aceasta; rămâne cursul părăsit.
93