Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

mari (rezultate prin secţionarea versanţilor) prin plantaţii speciale de arbori şi arbuşti,
cât şi prin lucrări de construcţii speciale.
• Măsurile de combatere trebuiesc gândite şi aplicate în funcţie de nivelul la
care a ajuns evoluţia alunecării şi de consecinţele deja înregistrate. Ca urmare, este
necesar a fi stabilite, acţiuni eficace în direcţiile -eliminarea rapidă a apei din corpul
alunecării (prin lucrări de drenaj a izvoarelor, ochiurilor de apă, în arealele cu exces
de umiditate etc.), fixarea râpei de desprindere (împădurire cu esenţe lemnoase care
îndeplinesc trei condiţii - îşi dezvoltă repede sistemul radicular pivotant, are
capacitate de extragere şi eliminare a apei, sunt compatibile cu condiţiile pe care le
oferă regiunea), fixarea diferenţiată a corpului alunecării în funcţie de caracteristicile
locale (nivelarea pantelor mari, plantarea de arbori şi arbuşti care elimină rapid apa
încorporată în materialele deplasate, micşorarea puterii de adâncire a ravenelor prin
aplicarea de baraje cu caracteristici deosebite în funcţie de situaţiile concrete, lucrări
de zidărie în sectoarele frontale când sunt necesare etc.), un mod de folosinţă a
terenurilor din regiunile limitrofe alunecării adecvat menţinerii echilibrului şi
împiedicării extinderii procesului.
3.1.3. Curgerile de pe versanţi
Sunt procese gravitaţionale ce se realizează cu viteză mare prin care un
volum important de materiale (argilo-nisipoase, cenuşă vulcanică etc.) cu consistenţă
redusă şi cu caracter fluid sunt deplasate către baza versantului. Producerea lor este
însoţită de numeroase consecinţe care afectează nu numai elementele cadrului natural,
dar şi aşezările, diversele construcţii, culturi agricole etc. În funcţie de caracteristicile
fizice ale materiei ce suferă deplasarea şi de modul în care acesta se înfăptuieşte, se
pot separa mai multe tipuri.
� Torenţii noroioşi. Materialul deplasat este un noroi mai mult sau mai puţin
vâscos în funcţie de gradul de umezire al rocilor dominant argiloase, marnoase
existente în bazinul de recepţie a unor văi torenţiale.
- Condiţii de manifestare. Frecvent procesul se produce dacă sunt:
• roci sedimentare în strate relativ subţiri, slab consolidate între care o
pondere însemnată o au cele argiloase, nisipo-argiloase, marnele etc.; se pot înregistra
şi în depozite de alterare groase;
• lipseşte vegetaţia arborescentă ceea ce conduce la posibilitatea
pătrunderii apei şi înmuierii materialelor şi rocilor;
• are loc o adâncire a torentului, ravenelor, ogaşelor care conduce la
realizarea stării de instabilitate, accentuată;
• un mod de utilizare neadecvat a suprafeţelor de teren limitrofe
canalelor de scurgere a apei (păşunat abuziv, îndepărtarea vegetaţiei arbustive)
- Evoluţia procesului poate fi urmărită în mai multe faze.
Faza preliminară implică adâncirea ravenelor din bazinul de recepţie al
torentului şi producerea de alunecări superficiale şi de mică adâncime către acestea,
până la umplerea lor. Uneori, adâncirea poate cauza desprinderi (alunecări-prăbuşiri)
cu volume însemnate de rocă care umplu ravenele. Indiferent de situaţie, în această
fază trebuie să se disloce o masă de roci ce ajung în cadrul unor canale prin care să se
producă evacuarea.
Fază de torent noroios este condiţionată de căderea unor precipitaţii bogate care
vor îmbiba materialele transformându-le într-o masă vâscoasă ce începe deplasarea în
lungul ravenelor şi apoi a canalului de scurgere al torentului către baza versantului. În
funcţie de conţinutul în apă deplasarea se va realiza mai rapid sau mai încet.
Rezultanta va fi o însumare de valuri, brazde separate de microdepresiuni mai mici
sau mai mari, care vor alcătui o formă generalizată de limbă noroioasă ''în lungul
57