Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

10. Omul – agent morfogenetic; relieful antropic
Probleme:
- Omul creator al formelor de relief.
- Influenţa indirecte ale acţiunilor omului cauzatoare ale schimbări
morfodinamice şi în peisaj.
Deşi existenţa omului ca fiinţă este împinsă frecvent cu 1,5 milioane ani în urmă
(elementele cele mai îndepărtate îl situează la cca 3 milioane ani), prezenţa sa ca agent
morfogenetic poate fi legată empiric de ultimile patru milenii din care în sensul cel
mai apropiat al noţiunii sunt ultimele două secole (dominant din a doua jumătate a
sec. XX). Implicarea sa în mediul geografic s-a conturat prin diverse acţiuni ce-au
avut consecinţe imediate sau ulterioare, local; regional iar în ultimele decenii şi
globale asupra unor elemente ale acestuia inclusiv a celor din sfera reliefului. Ca
urmare, treptat, local şi apoi regional s-au realizat medii modificate prin acţiunile
umane (antropizate, antropice) de la caracteristicile pur naturale ce-au impus treptat şi
noţiunea de mediu înconjurător (al omului) în care acesta se situează în centrul
sistemului subordonându-şi elemente şi relaţii din mediu care îi sunt necesare iar pe
de alta la modificări locale de ordin calitativ ale lui cu consecinţe imediate în viţa
omului. De aici s-a ajuns la necesitatea urmăririi cu atenţie atât a modului în care se
realizează exploatarea resurselor de subsol şi sol cât şi asigurarea unei cât mai corecte
valorificări viitoare.
Pentru relief consecinţele activităţilor omului s-au produs sub două direcţii – de
creare de forme negative şi pozitive de relief şi de influenţare a dinamicei altor factori
care au condus la o anumită dinamică a proceselor agenţilor externi cu reflectare în
peisajul morfologic local sau regional.
- Omul creator al formelor de relief. Principalele acţiuni sunt excavarea,
nivelarea şi depunerea (acumularea la alţi agenţi). Prin acestea a dat naştere voit la
multiple forme de relief cu dimensiuni variabile şi cu evoluţii diferite în funcţie de
constanţa acţiunilor sale.
• Excavările s-au concentrat în spaţiile locuite (pentru fundaţii, bazine,
pivniţe, subsoluri, gropi), în diverse tipuri de cariere (abrupturi de exploatare la unul
sau mai multe niveluri, trepte etc.), în spaţii agricole (canale de drenaj, irigaţii), de
navigaţie (amenajarea bazinelor portuare etc.), industriale (şanţuri pentru diverse
conducte, excavări pentru instalaţii, utilaje etc.) şi hidrotehnice (secţionarea
versanţilor, construirea de albii canalizate şi tuneluri etc.). Ele implică operaţiuni de
derocare, modificarea pantelor, realizarea de forme negative de relief, terasări etc.
toate concepute şi executate pe bază de proiectări şi cu respectarea unor norme
tehnice.
• Nivelările se fac în scopul preluării terenurilor, îndeosebi pentru
diverse construcţii. În acest sens sunt modificările realizate în spaţiul urban pentru
locuinţe sau ansambluri cu destinaţii social-culturale, sportive etc. Se adaugă cele de
pe platformele industriale, portuare şi chiar unele terenuri cu denivelări produse prin
alunecări, şiroire, tasări etc. ce urmează a fi folosite agricol. Procesul se realizează atât
prin secţionarea formelor pozitive cât şi prin umplerea excavaţiilor.
• Depunerea (acumularea) de volum de rocă, sol şi alte materiale se
realizează pe suprafeţe mici cu un scop dublu fie nivelarea unor microdepresiuni
naturale (crovuri, bălţi, pâlnii de sufoziune etc.) sau antropice (gropi, cariere etc.) fie
142