Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

More documents

Recommendations

Info

203
PARTEA A VI-A EVOLUŢIA GENERALĂ A RELIEFULUI Evoluţia generală a reliefului Relieful terestru este alcătuit dintr-o multitudine de forme cu mărime, geneză şi evoluţie diferită. Dacă cele submerse sunt legate dominant de agenţii interni, acţiuni conjugate într-un sistem ce pot fi înglobate şi explicate prin formarea şi deplasarea plăcilor, cele externe sunt rezultatul interacţiunii agenţilor interni (dau în timp îndelungat mari unităţi structurale precum sisteme de munţi, podişuri, câmpii care se asociază în blocuri continentale) cu cei externi care creează în timpi diferiţi o complexitate de forme cu dimensiuni variabile. De aici pe de-o parte interesul spre a elabora atât teorii prin care s-a încercat explicarea realizării pe ansamblu a reliefului tectono-structural cât şi teorii prin care se urmărea evoluţia reliefului regiunilor de uscat. 1. Teoria tectonicii globale - pleacă de la ideea că scoarţa Pământului este formată din plăci (blocuri cu dimensiuni, masă şi volum variabile) care plutesc, afundându-se diferit în mantaua superioară (astenosfera). Aceasta este alcătuită din materie vâscoasă (topitură) alcătuită dominant din silicaţi (Al, Mg, Fe) care la bază înregistrează o temperatură de peste 1000 0 şi o densitate de 3,5 g/cm 3 pentru ca la contactul cu scoarţa acestea să aibă mărimi de 450-500 0 şi respectiv 2,5 g/cm 3 . Ea este antrenată într-o mişcare pe spaţii largi sub formă de circuite (celule de convecţie) la care se deosebesc ramuri ascendente, descendente şi paralele cu baza blocurilor. Deplasarea materiei este impusă de diferenţele de densitate şi temperatură cu caracter global sau regional. Există mai multe circuite principale la întâlnirea (contactul) cărora sunt ramurile ascendente şi descendente. Faţă de scoarţă (solidă, cu grosimi diferite de unde şi gradul de afundare în astenosferă deosebit în tendinţa realizării unui echilibru izostatic), fluxurile de materie din celule se vor situa în trei situaţii – de izbire în dreptul ramurilor ascendente, de antrenare a scoarţei spre interior de către ramurile descendente şi de deplasarea laterală între cele două situaţii. Primele două coincid cu contactele dintre plăcile scoarţei (rifturi şi zone de subducţie). De aici cea de a doua idee care se referă la specificul dinamic al contactelor dintre plăci, acesta fiind subordonat mişcării materiei din astenosferă. • În zona rifturilor generate de curenţii ascendenţi, se realizează mai multe, acţiuni - ascensiunea materiei topite care pe de o parte se va consolida pe marginile acestuia îngustându-l, iar pe de alta la exterior va forma acumulări masive de materie bazaltică creând dorsale de munţi submerşi; vulcanism prin care vor rezulta conuri în marea majoritate submerse; deplasarea laterală faţă de rift a plăcilor (mai mulţi centimetri pe an, cca 100 km într-un milion de ani şi 1000 km în 10 milioane de ani) şi ca urmare expansiunea (creşterea) fundului oceanic datorită atât presiunilor mari care rezultă la ieşirea topiturii prin riftul care s-a îngustat cât şi a antrenării plăcilor într-o mişcare laterală de către curenţii de convenţie de sub acestea. Deci, evoluţia rifturilor conduce la naşterea şi dezvoltarea marilor depresiuni oceanice, formarea de lanţuri de munţi şi platouri vulcanice submerse. • Zonele de subducţie – sunt situate în dreptul curenţilor de materie topită din astenosferă cu caracter descendent. Aici se înregistrează coborârea plăcii mai grele şi ascensiunea celei mai uşoare în lungul unui plan înclinat (Benioff). Prima va intra în astenosferă şi se va consuma (topi), iar cea de a doua în tendinţa de a încăleca placa mai grea se va comprima, strivi favorizând mişcări de cutare şi crearea de munţi în locul depresiunilor de tip orogen formate aproape de marginile ei. Aceştia se vor 204
Page 1 and 2:
Acest document va este oferit de ..
Page 3 and 4:
PARTEA I GEOMORFOLOGIE TEORETICĂ G
Page 5 and 6:
PARTEA A IV A GEOMORFOLOGIE CLIMATI
Page 7 and 8:
Descrierea reliefului unor regiuni
Page 9 and 10:
Lărgirea câmpului cunoaşterii re
Page 11 and 12:
geneză şi evoluţie, formele de r
Page 13 and 14:
dispariţiei. Acest lucru are un ro
Page 15 and 16:
Verificări: • Care sunt subunit
Page 17 and 18:
� Prima, prezentă în şcoala ge
Page 19 and 20:
Geomorfologie acest postulat relev
Page 21 and 22:
proces după cum naşterea unui ţ
Page 23 and 24:
- metoda morfometrică - foloseşte
Page 25 and 26:
locale. Pe de altă parte legături
Page 27 and 28:
vulcanice, iar pe de alta de cobor
Page 29 and 30:
hamade în deşert, nivele de erozi
Page 31 and 32:
carstice pe calcar, crovurile pe lo
Page 33 and 34:
celule de convecţie în astenosfer
Page 35 and 36:
egală sau subordonată celei grani
Page 37 and 38:
numeroase. Pe de altă parte lipsa
Page 39 and 40:
Verificări: • Ce sunt Geomorfolo
Page 41 and 42:
numai că realizează o primă dezm
Page 43 and 44:
proces care conduce la creşteri de
Page 45 and 46:
un lanţ de alte procese fizice şi
Page 47 and 48:
carstificabile şi o redusă altera
Page 49 and 50:
• variaţiile de temperatură şi
Page 51 and 52:
3. Gravitaţia, procesele şi forme
Page 53 and 54:
sau depozitul ce-l acoperă capăt
Page 55 and 56:
• Patul de alunecare. Constituie
Page 57 and 58:
materialelor şi împingerilor repe
Page 59 and 60:
torentului''. Aceasta la baza versa
Page 61 and 62:
versanţilor fie în interior dator
Page 63 and 64:
impermeabile (argilos) care este î
Page 65 and 66:
4. Pluviodenudarea şi relieful cre
Page 67 and 68:
orizont la altul face ca în timp p
Page 69 and 70:
Realizarea şiroirii este condiţio
Page 71 and 72:
alcătuit dintr-un număr variabil
Page 73 and 74:
Prin modul de desfăşurare şi car
Page 75 and 76:
• Descrieţi stadiile de evoluţi
Page 77 and 78:
necesară pentru învingerea rezist
Page 79 and 80:
facilitează procese de captare flu
Page 81 and 82:
Acţiunea apelor curgătoare este d
Page 83 and 84:
- Caracteristicile şi dimensiunile
Page 85 and 86:
• terase aluvionare - ce au pânz
Page 87 and 88:
• după desfăşurarea în profil
Page 89 and 90:
- La scară locală se adaugă şi
Page 91 and 92:
celor cvasiorizontale. Acest proces
Page 93 and 94:
în întregime, de cele mai multe o
Page 95 and 96:
• o altă situaţie se produce î
Page 97 and 98:
• caracteristicile reliefului, î
Page 99 and 100:
adânceşte. Ele vor eroda adânc
Page 101 and 102:
6. GHEŢARII ŞI RELIEFUL CREAT DE
Page 103 and 104:
- Gheţarii alpini (de vale). - Sun
Page 105 and 106:
suprafaţa continentelor există ur
Page 107 and 108:
umerii glaciari. Între microforme
Page 109 and 110:
5.1.2. Relieful de eroziune creat d
Page 111 and 112:
• kamesurile - sunt coline cu for
Page 113 and 114:
Mecanismul manifestării gelivaţie
Page 115 and 116:
pietrişuri) le umplu parţial sau
Page 117 and 118:
alcătuite din gelifracte cu dimens
Page 119 and 120:
• Movilele înierbate, marghile (
Page 121 and 122:
lapoviţă; în ambele situaţii cr
Page 123 and 124:
8. Apa mărilor, oceanelor şi reli
Page 125 and 126:
2. Forme de manifestare dinamică a
Page 127 and 128:
alternează cu ochiuri de apă, cur
Page 129 and 130:
La acestea abruptul suferă o retra
Page 131 and 132:
fiind însoţite de consecinţe. As
Page 133 and 134:
După moartea animalului rămâne d
Page 135 and 136:
egiunile unde au loc uşoare ridic
Page 137 and 138:
configuraţiei liniei de ţărm ci
Page 139 and 140:
cu ele este redusă (produce o şle
Page 141 and 142:
- Fâşii de nisip, nisip cu praf,
Page 143 and 144:
10. Omul - agent morfogenetic; reli
Page 145 and 146:
11. ROCILE ŞI RELIEFUL SPECIFIC (M
Page 147 and 148:
succed la interval de câteva ore
Page 149 and 150:
stalagmaţi - stalagmite mult ampli
Page 151 and 152:
• Peşterile - frecvent au dimens
Page 153 and 154: - Influenţa rocii asupra formelor
Page 155 and 156: suită de văi (barancosuri) şi in
Page 157 and 158: 2.1. Structura tabulară (orizontal
Page 159 and 160: şi un versant domol (pe suprafaţa
Page 161 and 162: - Butoniera (combe în franceză) r
Page 163 and 164: Fragmentarea acestor unităţi duce
Page 165 and 166: • filoane sunt frecvent structuri
Page 167 and 168: ezultând conuri în care există o
Page 169 and 170: - Conurile vulcanice sunt formele d
Page 171 and 172: fisuri verticale care se adaugă pl
Page 173 and 174: care poate fi tabulară sau monocli
Page 175 and 176: creată de alcătuirea petrografic
Page 177 and 178: grad de umbrire şi umiditate aproa
Page 179 and 180: Madagascarului; în America de Sud
Page 181 and 182: fragmentează şi se prăbuşesc la
Page 183 and 184: înregistrat valori de 70-78 0 ).
Page 185 and 186: Deflaţia însă se îmbină mai î
Page 187 and 188: - Pedimentele, glacisurile, pediple
Page 189 and 190: care să poată asigura protecţia
Page 191 and 192: depozitelor şi rocilor de dedesubt
Page 193 and 194: vară şi 35-55 zile tropicale. Amp
Page 195 and 196: Anual cad cca 400-600 mm precipita
Page 197 and 198: cicluri. Pe suprafeţe stâncoase s
Page 199 and 200: fi etaje monoclimatice diferite, nu
Page 201 and 202: prisma legăturilor de favorizare s
Page 203: morfogentice (în cel glaciar - cir
Page 207 and 208: succesiune de munţi realizaţi în
Page 209 and 210: denumirea de suprafaţă de eroziun
Page 211 and 212: pas înainte prin corelarea tectoni
Page 213 and 214: specificul mecanic al proceselor fl
Page 215 and 216: Coteţ P., 1973, Geomorfologia Rom
Page 217 and 218: Măhăra Gh., 1977, Câmpia Crişur
Page 219: Tricart J., Cailleux A., 1974, Le m
show all

Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?