Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
prăbuşire) ce are ca subtipuri cal<strong>de</strong>re inelare (atrio-<strong>de</strong>presiune în interiorul căreia în<br />
urma unor erupţii secundare au rezultat conuri mici; în sectoarele joase sunt lacuri –<br />
ex. Vezuviu, Fâncel-Lăpuşana în M.Gurghiu) şi cal<strong>de</strong>re în trepte circumscrise<br />
(Mauna Loa-Hawai). Exploziile puternice pot duce la eliminarea parţială a edificiului<br />
construit anterior încât aici nu mai pot fi reconstruite <strong>de</strong>cât părţi ale vechilor aparate<br />
(Krakatau).<br />
• Lanţuri şi grupări <strong>de</strong> vulcani se realizează în sectoare în care scoarţa este<br />
fragmentată <strong>de</strong> mai multe linii <strong>de</strong> fractură profun<strong>de</strong>. Sunt construite aparate vulcanice<br />
cu dimensiuni foarte mari care se îngemănează se <strong>de</strong>zvoltă platouri şi numeroase<br />
conuri. Cele mai multe sunt formate în neogen (ex. în vestul Carpaţilor Orientali).<br />
� Relieful pseudovulcanic <strong>de</strong> explozie. Sunt legate <strong>de</strong> două tipuri <strong>de</strong> procese<br />
care în final creează <strong>de</strong>presiuni rotun<strong>de</strong> înconjurate mai mult sau mai puţin <strong>de</strong> valuri<br />
<strong>de</strong> materiale. Primul este impus <strong>de</strong> exploziile <strong>de</strong> gaze şi vapori <strong>de</strong> apă aflate în scoarţă<br />
şi <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> evaporarea rapidă a apei în vecinătatea unei mase fierbinţi aflate la<br />
adâncime. Tipice sunt în vestul Germaniei (regiunea vulcanică Eifel) un<strong>de</strong> au<br />
<strong>de</strong>sfăşurare circulară şi sunt umplute <strong>de</strong> lacuri; sunt numite maare. Al doilea tip a<br />
rezultat prin impactul unor corpuri extraterestre (meteoriţi) cu scoarţa. Prin explozia<br />
acestora au rezultat cratere cu dimensiuni mai mari înconjurate <strong>de</strong> valuri <strong>de</strong> materialul<br />
înlăturat (ex. în SUA, Canada, Australia).<br />
� Relieful <strong>de</strong> eroziune. Reprezintă rezultatul atacului agenţilor externi asupra<br />
construcţiilor vulcanice prin diverse procese între care eroziunea este cel mai<br />
însemnat. Există diferenţe între formele individualizate pe acestea.<br />
- Mo<strong>de</strong>larea conurilor vulcanice se impune din momentul în care activităţile<br />
eruptive încetează. Pe con se <strong>de</strong>zvoltă o reţea hidrografică care înregistrează o<br />
<strong>de</strong>sfăşurare diferită – divergentă la exterior, pe flancuri care se inclu<strong>de</strong> în bazinele<br />
unor colectori cu <strong>de</strong>zvoltare inelară şi alta convergentă pe flancurile ce mărginesc<br />
craterele în interior (scurtă, semipermanentă şi cu <strong>de</strong>buşeu în lacuri <strong>de</strong> crater).<br />
Adâncirea tuturor acestor râuri conduce la <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> văi (barancosuri) şi la<br />
fragmentarea treptată a părţii superioare a vulcanului. Spaţiile dintre barancosuri vor<br />
forma interfluvii largi (planeze) care pe măsura lărgirii văilor se vor îngusta. Râurile<br />
exterioare având un nivel <strong>de</strong> bază coborât şi forţă <strong>de</strong> atac mai mare în raport cu cele<br />
din crater îşi vor mări treptat bazinul. Prin eroziune regresivă vor străpunge muchia<br />
craterului pătrunzând în spaţiul acestuia un<strong>de</strong> vor capta treptat reţeaua internă. Printro<br />
evoluţie <strong>de</strong> durată mare conul va fi puternic fragmentat iar înălţimea sa va fi<br />
micşorată. Mo<strong>de</strong>larea selectivă capătă un rol însemnat întrucât materialele din care<br />
sunt alcătuite conurile opun rezistenţă la atacul proceselor exogene (prin alterare,<br />
<strong>de</strong>zagregare, pluvio<strong>de</strong>nudare, torenţialitate etc.). Sunt înlăturate componentele<br />
necimentate sau slab coezive paralel cu punerea în evi<strong>de</strong>nţă a corpurilor interne<br />
rezultate din solidificarea lavei pe diverse fisuri, crăpături. Rezultă un ansamblu <strong>de</strong><br />
forme <strong>de</strong> relief pozitive noi – coloane, turnuri, ziduri <strong>de</strong> lavă consolidate care domină<br />
glacisuri şi pedimente sau <strong>de</strong>presiuni. În timp şi acestea, în funcţie <strong>de</strong> condiţiile<br />
climatice şi gradul <strong>de</strong> fisurare sunt transformate într-o masă <strong>de</strong> blocuri rotunjite<br />
(climat cald şi umed) sau angulare (climate care favorizează <strong>de</strong>zagregarea). Ceea se<br />
păstrează (suferă mici modificări) este <strong>de</strong>sfăşurarea pe ansamblu a reţelei<br />
hidrografice, aceasta constituind un reper important în reconstituirile paleoevolutive.<br />
- Mo<strong>de</strong>larea platourilor vulcanice. Platourile sunt legate <strong>de</strong> regiunile în care se<br />
produc efuziuni <strong>de</strong> lave bazice (dominant bazalte) care prin fluiditatea lor se întind pe<br />
areale extinse dând suprafeţe slab înclinate. Repetarea erupţiilor asigură atât grosimea<br />
acumulării cât şi caracterul structural (uşor monoclinal sau tabular) al dispunerii<br />
pânzelor <strong>de</strong> lavă. În procesul <strong>de</strong> răcire diferenţiată şi <strong>de</strong> eliminare a gazelor iau naştere<br />
169