Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

- metoda morfometrică - foloseşte hărţi topografice în realizarea prin
măsurători, calcule a unor reprezentări cartografice prin care se obţin aprecieri
cantitative asupra reliefului. Între acestea sunt gradul de fragmentare în suprafaţă şi pe
verticală, înclinarea suprafeţelor ce compun relieful etc. (fig. 1)
- metoda blocdiagramei - constă în realizarea unor reprezentări
tridimensionale prin care se stabilesc corelaţii între componentele generale care
definesc relieful şi acelea de natură geologică (rocă, structură). (fig. 6)
- metoda schiţelor panoramice prin care se obţin reprezentări schematice, de
esenţă a elementelor caracteristice reliefului; pe unele prin culori şi areale sunt
indicate şi principalele formaţiuni geologice şi elemente semnificative în peisajul
geografic (conturul unor aşezări, areale cu anumite asociaţii vegetale etc.).
- metoda profilului geomorfologic facilitează redarea sintetică pe anumite
direcţii a caracteristicilor reliefului (fizionomie, trepte de relief) şi corelarea acestora
cu datele de ordin geologic. Varietatea tipurilor de profile ce pot fi realizate impun ca
această metodă în prim planul cercetării geomorfologice. (fig. 5)
- metoda cartării geomorfologice se bazează pe observaţii, măsurători,
comparaţii efectuate pe teren. Constă în localizarea pe hărţile topografice a formelor
de relief şi a proceselor actuale, marcarea lor prin semne (deosebite ca mărime în
funcţie de scara hărţii) şi areale. Cartarea este însoţită de descrieri detaliate.
Rezultatele aplicării metodei conduc la realizarea de hărţi geomorfologice generale
sau hărţi cu un anumit specific (ex. harta teraselor, harta proceselor de modelare
actuale etc.).
- metoda crochiurilor este folosită în cercetările de pe teren, având caracter
expeditiv; prin ea sunt puse în evidenţă trăsăturile generale ale reliefului care reflectă
aspecte de ordin morfografic sau morfometric, anumite trepte de relief cu semnificaţie
aparte.
- metoda profilelor schematice se aplică pentru înregistrarea unor situaţii de
detaliu în anumite sectoare; se foloseşte pentru evidenţierea configuraţiei unor forme
de relief, pentru prezentarea deschiderilor în diverse depozite etc.
Verificări
• Ce înţelegeţi prin principiu, dar prin metodă?
• Aplicaţi principiile observaţiei şi comparaţiei cauzalătăţii pentru o alunecare de
teren, un torent, un sector din albia unui râu.
• Luând ca bază un ghid turistic al unui masiv din Carpaţi încercaţi şi aplicaţi
metodele de analiză şi sinteză.
• Studiaţi mai multe schiţe panoramice şi blocdiagrame şi stabiliţi elementele
generale şi cele specifice reliefului reprezentat.
• Care sunt diferenţele între observaţia itinerantă şi cea staţionară, dar între harta
geomorfologică şi schiţa de hartă. Folosiţi şi „Dicţionarul fizico – geografic”.
7. Tipuri de energie cu importanţă pentru relief.
Orice formă de relief reprezintă rezultatul acţiunii singulare sau în combinaţie
diferită a agenţilor care acţionează din interiorul sau exteriorul Pământului asupra
materiei din care este alcătuită scoarţa acestuia. Acţiunea se face prin consumul de
energie de care dispune la un moment dat şi într-un loc agentul. Sursele de energie
sunt diverse ele provenind atât din interiorul Pământului cât şi din spaţiul cosmic însă
însemnătatea lor pentru crearea reliefului este diferită.
� Din interiorul Terrei cele mai importante surse energetice sunt:
- Gravitaţia care impune atracţia spre centrul planetei şi care este responsabil
atât pentru structurarea în miliarde de ani a materiei din care este alcătuită aceasta, dar
22