Geomorfologia generala - Profu' de geogra'

numai că realizează o primă dezmembrare a rocilor, dar facilitează atacul celorlalţi
agenţi (apa curgătoare, gravitaţia, vântul etc.) care dislocă produsele meteorizării şi
acţiunilor biochimice, dar pe care totodată le folosesc în procesele dinamice ce le
generează. De aceea, aceste acţiuni de început în atacul rocilor, ce par disparate,
individuale şi minore ca importanţă se impun a fi cunoscute preliminar studierii
mecanismului celorlalţi agenţi şi procese morfogenetice. În unele lucrări de
geomorfologie ele sunt denumite – procese elementare, procese minore sau procese
preliminare eroziunii.
1.1. Meteorizarea.
Meteorizarea reprezintă acţiunea complexă exercitată de diverşi agenţi din
stratul de aer aflat în contact cu rocile din care este alcătuit relieful. Ea nu conduce
decât la dezmembrarea mecanică, transformarea chimică a rocilor, realizarea în timp
a unor depozite şi a câtorva forme de relief rezidual. Agenţii sunt temperatura,
umiditatea, apa din precipitaţii care se infiltrează în roci. Nu toate elementele care
caracterizează regimul acestora prezintă importanţă pentru meteorizare. În general,
valorile medii nu sunt elocvente, accentul se pune pe extreme şi pe frecvenţa şi
intensitatea unor manifestării specifice.
Spre exemplu în regimul temperaturi însemnate sunt: - amplitudinile termice
diurne cu valori mari, intervalele, în număr de zile când acestea au frecvenţă ridicată,
perioadele cu temperaturi numai pozitive (mai ales acelea în care se depăşesc 25 0 ) sau
numai negative (şi temperatura maximă este tot sub 0 0 ), datele la care frecvent se
trece peste anumite praguri de temperatură. Toate acestea se vor reflecta în reacţiile
din interiorul rocilor şi depozitelor de pantă contribuind la accelerarea diferenţiată a
diverselor procese (dezagregarea, alterarea chimică, dizolvarea etc.) dar şi la
propagarea lor atât în suprafaţă cât şi pe verticală (în adânc).
Umiditatea din stratul de aer aflat în contact cu roca sau din crăpăturile din
aceasta prezintă importanţă din cel puţin două motive:
- unul relaţia directă a vaporilor de apă cu unele elemente chimice din structura
rocilor însoţită de modificarea lor;
- posibilitatea transformării lor prin contact cu suprafaţa mai rece sau în
condiţiile scăderii temperaturii (îndeosebi noaptea) în picături de apă care vor acţiona
asupra sărurilor transformându-se în soluţii.
Apa din ploi şi topirea zăpezii se infiltrează prin porii şi crăpăturile rocilor şi ca
atare circulă în adâncime, exercitând diverse acţiuni (se încarcă cu săruri devenind
soluţii acide sau bazice, golurile se lărgesc, alteori se ajunge la precipitare, cristalizare
etc.).
Acţiunea acestor factori se desfăşoară lent ceea ce împiedică sesizarea
proceselor ce au loc. Vizibile sunt mai ales rezultatele care apar ca depozite cu
grosimi diferite şi sunt alcătuite din elemente în general colţuroase cu dimensiuni
variabile.
Procesele de meteorizare. Sunt variate, acţionează la nivelul legăturilor
chimice din structura mineralelor sau a spaţiilor goale ori de discontinuitate. Ca
urmare, unele au caracter fizic, mecanic, altele chimic, se produc în timp îndelungat,
se asociază dar unul se impune conducând la efecte; acţionează numai când condiţiile
sunt realizate atât în timp cât şi spaţial.
Rezultatele sunt mai întâi - slăbirea, fragmentarea rocii atacate şi apoi
transformarea acestora într-un depozit cu anumite caracteristici.
1.1.1. Dezagregarea
40