Rădoane Maria, Ichim I., Dumitru D., 2001, Geomorfologie, vol II, Ed. Universitară, Suceava. Rădoane Nicolae, 2002, <strong>Geomorfologia</strong> bazinelor hidrografice mici, Ed. Universitară Suceava. Rădulescu D., 1976, Vulcanii astăzi şi în trecutul geologic, Ed. tehnică, Bucureşti. Rădulescu N.Al., 1937, Vrancea, SRRG, Bucureşti. Reynaud A., 1971, Epistémologie <strong>de</strong> la géomorphologie, PUF, Paris 1. Rice, 1977, Fundamentals of Geomprphology, Longman, Londra and New York. Rittmann A., 1967, Vulcanii şi activitatea lor, Ed. tehnică, Bucureşti. Romanescu Gh., 1996, Delta Dunării, Ed. Corson, Iaşi. Romanescu Gh., Jigău Gh., 1998, Geomorfologie, Chişinău. Roşu Al., 1967, Subcarpaţii Olteniei dintre Motru şi Gilort, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Roşu l, 1987, Terra-geosistemul vieţii, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti. Rusu C., 2002, Masivul Rarău, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Rusu E., 1999, Munţii Bârgăului, Ed. Universităţii Al.I. Cuza, Iaşi. Şandru I., 1998, Porţi şi culoare geo<strong>de</strong>mografice în spaţiul carpato-danubianopontic, Ed.fundaţiei Canciov. Sandu Maria, 1998, Culoarul <strong>de</strong>presionar Sibiu-Apold, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Schei<strong>de</strong>gger A., E., 1961, Theoretical Geomorphology, Springer Verlag, Berlin. Scheuşan I.C., 1997, Depresiunea Domaşnea-Mehadia, Ed. Banatica. Şchiopoiu Al., 1982, Dealurile piemontane ale Coşuştei, Ed. Scrisul românesc, Craiova. Schreiber W.E., 1994, Munţii Harghitei, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Schumm A., 1977, The Fluvial System, John Wiley and Sons, New York, NY. Schumm S.A., Lichty R.W., 1965, Time, space and causality in geomorphology, American Journal of Science, 263. Sîrcu I., 1978, Munţii Rodnei, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Strahler A., N., 1973, Geografie fizică, Bucureşti. Strahler A.N., 1973, Geografie fizică, Ed. ştiinţifică. Summerfield M., 1992, Global Geomorphology, Longman. Sur<strong>de</strong>anu V., 1998, Geografia terenurilor <strong>de</strong>gradate, Presa universitară clujană, Cluj- Napoca. Thornbury W.D., 1973, Priciples of Geomorphology, New York. Trenhaile Alan S., 2004, Geomorphology: a canadian perspective; ediţia a II-a, Oxford University Press. Tricart J., 1965, Pricipes et mètho<strong>de</strong>s <strong>de</strong> la géomorphologie, Ed. Masson, Paris. Tricart J., 1968, Precis <strong>de</strong> Géomorphologie. Géomorphologie structurales. SEDES, Paris. Tricart J., 1977, Précis <strong>de</strong> géomorphologie, II Géomorphologie dynamique générale, SEDES, Paris. Tricart J., 1978, Géomorphologie applicable, Masson, Paris. Tricart J., Cailleux A., 1953, Les types <strong>de</strong> bordure <strong>de</strong>s massifs anciens, C.D.U., Paris. Tricart J., Cailleux A., 1963, Géomorphologie <strong>de</strong>s régions froi<strong>de</strong>s, P.U.F., Orbis, Paris. Tricart J., Cailleux A., 1965, Introduction à géomorphologie climatique, SEDES, Paris. Tricart J., Cailleux A., 1967, Géomorphologie <strong>de</strong>s régions <strong>de</strong> platformes, C.D.U., Paris. Tricart J., Cailleux A., 1967, Le mo<strong>de</strong>lé <strong>de</strong>s régions périglaciaires, S.E.D.E.S., Paris. Tricart J., Cailleux A., 1969, Le mo<strong>de</strong>lé <strong>de</strong>s régions sèches, SEDES, Paris. 217
Tricart J., Cailleux A., 1974, Le mo<strong>de</strong>lé <strong>de</strong>s régions chau<strong>de</strong>s. Forêts et savanes, S.E.D.E.S., Paris. Tufescu V., 1966, Mo<strong>de</strong>larea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Ed. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti. Ungureanu Irina, 1978, Hărţi geomorfologice, Ed. Junimea, Iaşi. Ur<strong>de</strong>a P., 2000, Munţii Retezat, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Valentin H., 1952, Die Küster <strong>de</strong>r Er<strong>de</strong>, Petermanns, Geographische Mitteilungen, Gotha. Vâlsan G., 1931, Morfologie terestră, Ed. A. Damaschin, Bucureşti. Vâlsan Gh., 1915, Câmpia Română, B.S.R..G., XXXVI. Velcea Valeria, 1976, Cartografiere fizico-geografică, Tip. Universităţii din Bucureşti. Velcea Valeria, 1995, Geomorfologie, Tip. Univ. Sibiu. Velcea Valeria, Savu Al., 1982, Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor României, Ed. didact. şi pedag., Bucureşti. Velcea-Micalevich Valeria, 1961, Munţii Bucegi, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. Vespremeanu E., 1998, Pediemente, piemonturi şi glacisuri în Depresiunea Mureşului <strong>de</strong> Jos, Ed. Universităţii din Bucureşti. Viers G., 1970, Géographie zonale <strong>de</strong>s régions froi<strong>de</strong>s et tempérées, F.Nathan, Paris. Vişan Gh., 1998, Muscelele Topologului, Ed. Universităţii din Bucureşti. Yatsu E., 1966, Rok Control in Geomorphology, Sozosha, Tokyo. Yatsu E., 2003, Pentru a face geomorfologia mai ştiinţifică, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi. Young A., 1972, Slopes, Oliver and Boyd, Edinburg. Zăvoinau I., 1978, Morfometria bazinelor hidrografice, Ed. Aca<strong>de</strong>miei. XXX, 1984, Enciclopedia României, Ed. şt. şi enciclop. Bucureşti. XXX, 1983-1992, Geografia României, vol. I, III, IV, Ed. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti. 218
- Page 1 and 2:
Acest document va este oferit de ..
- Page 3 and 4:
PARTEA I GEOMORFOLOGIE TEORETICĂ G
- Page 5 and 6:
PARTEA A IV A GEOMORFOLOGIE CLIMATI
- Page 7 and 8:
Descrierea reliefului unor regiuni
- Page 9 and 10:
Lărgirea câmpului cunoaşterii re
- Page 11 and 12:
geneză şi evoluţie, formele de r
- Page 13 and 14:
dispariţiei. Acest lucru are un ro
- Page 15 and 16:
Verificări: • Care sunt subunit
- Page 17 and 18:
� Prima, prezentă în şcoala ge
- Page 19 and 20:
Geomorfologie acest postulat relev
- Page 21 and 22:
proces după cum naşterea unui ţ
- Page 23 and 24:
- metoda morfometrică - foloseşte
- Page 25 and 26:
locale. Pe de altă parte legături
- Page 27 and 28:
vulcanice, iar pe de alta de cobor
- Page 29 and 30:
hamade în deşert, nivele de erozi
- Page 31 and 32:
carstice pe calcar, crovurile pe lo
- Page 33 and 34:
celule de convecţie în astenosfer
- Page 35 and 36:
egală sau subordonată celei grani
- Page 37 and 38:
numeroase. Pe de altă parte lipsa
- Page 39 and 40:
Verificări: • Ce sunt Geomorfolo
- Page 41 and 42:
numai că realizează o primă dezm
- Page 43 and 44:
proces care conduce la creşteri de
- Page 45 and 46:
un lanţ de alte procese fizice şi
- Page 47 and 48:
carstificabile şi o redusă altera
- Page 49 and 50:
• variaţiile de temperatură şi
- Page 51 and 52:
3. Gravitaţia, procesele şi forme
- Page 53 and 54:
sau depozitul ce-l acoperă capăt
- Page 55 and 56:
• Patul de alunecare. Constituie
- Page 57 and 58:
materialelor şi împingerilor repe
- Page 59 and 60:
torentului''. Aceasta la baza versa
- Page 61 and 62:
versanţilor fie în interior dator
- Page 63 and 64:
impermeabile (argilos) care este î
- Page 65 and 66:
4. Pluviodenudarea şi relieful cre
- Page 67 and 68:
orizont la altul face ca în timp p
- Page 69 and 70:
Realizarea şiroirii este condiţio
- Page 71 and 72:
alcătuit dintr-un număr variabil
- Page 73 and 74:
Prin modul de desfăşurare şi car
- Page 75 and 76:
• Descrieţi stadiile de evoluţi
- Page 77 and 78:
necesară pentru învingerea rezist
- Page 79 and 80:
facilitează procese de captare flu
- Page 81 and 82:
Acţiunea apelor curgătoare este d
- Page 83 and 84:
- Caracteristicile şi dimensiunile
- Page 85 and 86:
• terase aluvionare - ce au pânz
- Page 87 and 88:
• după desfăşurarea în profil
- Page 89 and 90:
- La scară locală se adaugă şi
- Page 91 and 92:
celor cvasiorizontale. Acest proces
- Page 93 and 94:
în întregime, de cele mai multe o
- Page 95 and 96:
• o altă situaţie se produce î
- Page 97 and 98:
• caracteristicile reliefului, î
- Page 99 and 100:
adânceşte. Ele vor eroda adânc
- Page 101 and 102:
6. GHEŢARII ŞI RELIEFUL CREAT DE
- Page 103 and 104:
- Gheţarii alpini (de vale). - Sun
- Page 105 and 106:
suprafaţa continentelor există ur
- Page 107 and 108:
umerii glaciari. Între microforme
- Page 109 and 110:
5.1.2. Relieful de eroziune creat d
- Page 111 and 112:
• kamesurile - sunt coline cu for
- Page 113 and 114:
Mecanismul manifestării gelivaţie
- Page 115 and 116:
pietrişuri) le umplu parţial sau
- Page 117 and 118:
alcătuite din gelifracte cu dimens
- Page 119 and 120:
• Movilele înierbate, marghile (
- Page 121 and 122:
lapoviţă; în ambele situaţii cr
- Page 123 and 124:
8. Apa mărilor, oceanelor şi reli
- Page 125 and 126:
2. Forme de manifestare dinamică a
- Page 127 and 128:
alternează cu ochiuri de apă, cur
- Page 129 and 130:
La acestea abruptul suferă o retra
- Page 131 and 132:
fiind însoţite de consecinţe. As
- Page 133 and 134:
După moartea animalului rămâne d
- Page 135 and 136:
egiunile unde au loc uşoare ridic
- Page 137 and 138:
configuraţiei liniei de ţărm ci
- Page 139 and 140:
cu ele este redusă (produce o şle
- Page 141 and 142:
- Fâşii de nisip, nisip cu praf,
- Page 143 and 144:
10. Omul - agent morfogenetic; reli
- Page 145 and 146:
11. ROCILE ŞI RELIEFUL SPECIFIC (M
- Page 147 and 148:
succed la interval de câteva ore
- Page 149 and 150:
stalagmaţi - stalagmite mult ampli
- Page 151 and 152:
• Peşterile - frecvent au dimens
- Page 153 and 154:
- Influenţa rocii asupra formelor
- Page 155 and 156:
suită de văi (barancosuri) şi in
- Page 157 and 158:
2.1. Structura tabulară (orizontal
- Page 159 and 160:
şi un versant domol (pe suprafaţa
- Page 161 and 162:
- Butoniera (combe în franceză) r
- Page 163 and 164:
Fragmentarea acestor unităţi duce
- Page 165 and 166:
• filoane sunt frecvent structuri
- Page 167 and 168: ezultând conuri în care există o
- Page 169 and 170: - Conurile vulcanice sunt formele d
- Page 171 and 172: fisuri verticale care se adaugă pl
- Page 173 and 174: care poate fi tabulară sau monocli
- Page 175 and 176: creată de alcătuirea petrografic
- Page 177 and 178: grad de umbrire şi umiditate aproa
- Page 179 and 180: Madagascarului; în America de Sud
- Page 181 and 182: fragmentează şi se prăbuşesc la
- Page 183 and 184: înregistrat valori de 70-78 0 ).
- Page 185 and 186: Deflaţia însă se îmbină mai î
- Page 187 and 188: - Pedimentele, glacisurile, pediple
- Page 189 and 190: care să poată asigura protecţia
- Page 191 and 192: depozitelor şi rocilor de dedesubt
- Page 193 and 194: vară şi 35-55 zile tropicale. Amp
- Page 195 and 196: Anual cad cca 400-600 mm precipita
- Page 197 and 198: cicluri. Pe suprafeţe stâncoase s
- Page 199 and 200: fi etaje monoclimatice diferite, nu
- Page 201 and 202: prisma legăturilor de favorizare s
- Page 203 and 204: morfogentice (în cel glaciar - cir
- Page 205 and 206: PARTEA A VI-A EVOLUŢIA GENERALĂ A
- Page 207 and 208: succesiune de munţi realizaţi în
- Page 209 and 210: denumirea de suprafaţă de eroziun
- Page 211 and 212: pas înainte prin corelarea tectoni
- Page 213 and 214: specificul mecanic al proceselor fl
- Page 215 and 216: Coteţ P., 1973, Geomorfologia Rom
- Page 217: Măhăra Gh., 1977, Câmpia Crişur