Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- Energia antropică capătă o însemnătate tot mai mare pe măsura evoluţiei<br />
gândirii umane. S-a trecut <strong>de</strong> la forţa manuală dirijată <strong>de</strong> energia fizică a omului (la<br />
realizarea <strong>de</strong> excavaţii, nivelări, construcţii etc.) la forţe dirijate mecanic, electronic în<br />
conformitate cu programe gândite <strong>de</strong> oameni, unele spre binele comunităţii (baraje,<br />
terasări, canale etc.) altele spre râul acesteia (cele legate în<strong>de</strong>osebi <strong>de</strong> războaie un<strong>de</strong> în<br />
ultimele <strong>de</strong>cenii s-a ajuns la utilizarea energiei nucleare). Indiferent <strong>de</strong> situaţie, prin<br />
ceea ce oamenii fac, se ajunge la modificări însemnate pe plan local sau regional ale<br />
condiţiilor <strong>de</strong> mediu începând cu schimbări ale formelor <strong>de</strong> relief naturale şi realizarea<br />
altora antropice.<br />
- Energii <strong>de</strong> natură planetară sunt <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> mişcările Pământului<br />
(în<strong>de</strong>osebi <strong>de</strong> rotaţie) şi <strong>de</strong> atracţia pe care o exercită asupra lui Luna şi Soarele. În<br />
prima situaţie se naşte forţa lui Coriolis care accentuează <strong>de</strong>plasarea spre dreapta în<br />
emisfera nordică şi spre stânga în cea sudică a curenţilor <strong>de</strong> aer, apă etc. cu unele<br />
consecinţe şi în dinamica mo<strong>de</strong>lării reliefului.<br />
- Atracţia exercitată <strong>de</strong> Lună şi Soare se materializează în producerea mareei<br />
terestre şi oceanice. Cele din urmă conduc la <strong>de</strong>zvoltarea fluxului şi refluxului apelor<br />
oceanice cu consecinţe locale directe în schimbări în fâşia litorală (mai ales la gurile<br />
fluviilor) şi a valului <strong>de</strong> flux planetar care se propagă în sens invers rotaţiei pe care o<br />
frânează având consecinţe micşorarea vitezei, schimbarea extrem <strong>de</strong> lentă a formei<br />
Pământului (diminuarea turtirii).<br />
8. Agenţi, procese, raporturile dintre ele.<br />
În crearea reliefului se confruntă diverşi factori, stadiul la care se ajunge la un<br />
moment dat în ansamblul relaţiilor care se stabilesc între aceştia reflectându-se în<br />
formele <strong>de</strong> relief rezultate. În Geomorfologie factorii sunt numiţi agenţi. Ei fie că îşi<br />
consumă energia pe care o au pentru crearea unor forme <strong>de</strong> relief, fie că prin<br />
proprietăţile fizice, chimice, <strong>de</strong> alcătuire etc., influenţează geneza, evoluţia şi în final<br />
caracteristicile reliefului. De aici, o primă gruparea în agenţi morfogenetici sau activi<br />
(creatori <strong>de</strong> relief), între care apele curgătoare, vântul, gheţarii, apa mării etc. şi<br />
agenţii pasivi, cei care dirijează (influenţează) actele generării şi evoluţiei efectuate <strong>de</strong><br />
primii. (roca, structuri geologice etc.).<br />
8.1. Agenţii activi în funcţie <strong>de</strong> locul un<strong>de</strong> acţionează asupra scoarţei şi<br />
creează forme <strong>de</strong> relief, se divid în alte două grupări-interni şi externi.<br />
� Agenţii interni (endogeni) acţionează la diferite niveluri din scoarţă în<br />
sectoarele un<strong>de</strong> este concentrată energia tectonică, seismică vulcanică sau <strong>de</strong> altă<br />
natură. Acţiunile lor sunt <strong>de</strong>osebite, atât ca întin<strong>de</strong>re spaţială, cât şi ca interval <strong>de</strong><br />
manifestare dar ceea ce le este comun este exercitarea acţiunii asupra părţii exterioare<br />
a scoarţei însoţită <strong>de</strong> crearea <strong>de</strong> forme <strong>de</strong> relief specifice. Ei se corelează în sistemul<br />
<strong>de</strong>zvoltării şi evoluţiei plăcilor. (fig. 7)<br />
- Mişcările orogenetice în perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> zeci şi sute <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> ani <strong>de</strong>zvoltă<br />
cutări ale unei mase însemnate <strong>de</strong> roci sedimentare, metamorfice însoţite <strong>de</strong> crearea <strong>de</strong><br />
cordiliere, fose şi în final lanţuri <strong>de</strong> munţi (ex. mişcările hercinice, alpine etc.)<br />
- Mişcările epirogenetice se produc pe spaţii mai reduse şi dau ridicări sau<br />
coborâri ale unor spaţii continentale dar şi a lanţurilor <strong>de</strong> munţi un<strong>de</strong> se îmbină cu<br />
orogenia constituind finalizarea consumului energiei tectonice. Prin ridicarea<br />
regiunilor litorale (epirogenie pozitivă) uscatul se extin<strong>de</strong>, iar prin coborârea acestora<br />
(epirogenie negativă) se micşorează.<br />
- Mişcarea topiturilor magmatice este însoţită mai întâi la scară globală <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>plasarea plăcilor, creşterea lor în zonele <strong>de</strong> rift şi micşorarea în cele <strong>de</strong> subducţie,<br />
pe când la nivel regional, local <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea pe <strong>de</strong>-o parte a unor vulcani sau lanţuri<br />
25