Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
Lituanienii au reuşit să înveŃe rapid arta diplomaŃiei şi au ştiut să se folosească de
rivalităŃile dinastice din Germania pentru a se opune anexionismului german. În iulie
1918 aripa conservatoare din Taryba l-a proclamat pe ducele catolic Wilhelm von
Urach 199 ca rege al Lituaniei. Acesta urma să adopte numele de Mindaugas al II-lea.
Deznodământul războiului a făcut, ca şi în cazul Finlandei, această soluŃie desuetă. În
noiembrie 1918 Taryba a abandonat experimentul monarhic şi s-a întors la ideea unei
constituŃii monarhice. La data de 5 noiembrie Taryba l-a numit ca prim ministru pe
Augustinas Voldemaras. Noul guvern şi-a început activitatea în chiar ziua capitulării
Germaniei. Deja la 2 noiembrie Taryba a adoptat o ConstituŃie provizorie care dădea
puterea executivă prezidiului Tarybei (preşedinte Antanas Smetona) şi cabinetului de
miniştri, în vreme ce îşi rezerva sieşi puterea legislativă.
După ce la 13 noiembrie sovieticii au anulat tratatul de la Brest-Litovsk, Stalin
le-a ordonat bolşevicilor lituanieni să formeze un guvern comunist lituanian. La 8
decembrie a fost format un guvern revoluŃionar lituanian provizoriu condus de Vincas
Kapsukas. La 16 decembrie printr-un manifest a fost proclamat regimul sovietic din
Lituania. Pentru a lupta împotriva sovieticilor, la ordinele lui Voldemaras, la 23
noiembrie a luat naştere o armată naŃională lituaniană care cuprindea soldaŃi şi ofiŃeri
întorşi din Rusia. O lună mai târziu, în condiŃiile apropierii Armatei Roşii de Vilnius,
Smetona şi Voldemaras au plecat în Germania pentru a obŃine ajutor financiar.
Mykolas Sleževičius şi-a asumat şefia guvernului şi a cerut tuturor cetăŃenilor să
apere guvernul. Sediul acestuia a fost mutat la Kaunas. Armata Roşie a reuşit totuşi să
ocupe Vilniusul la 5 ianuarie 1919. În februarie 1919 bolşevicii au proclamat
Republica Sovietică Lituania-Belarus (Litbel). Lituanienii au reuşit să convingă cinci
batalioane germane, îngrijorate de avansul sovietic spre Prusia Orientală, să-şi
înceteze retragerea şi să se alăture efortului de război lituanian. În aprilie 1919
lituanienii aveau sub arme circa 5-6.000 de oameni 200 . Lituanienii au obŃinut victorii
în războiul cu bolşevicii în vara anului 1919. În august Armata Roşie a abandonat şi
ultimul oraş aflat sub ocupaŃie. La 11 septembrie guvernul sovietic s-a oferit să
negocieze cu Lituania un tratat de pace. În aceeaşi lună Marea Britanie a recunoscut
de facto guvernul lituanian.
Între timp, Lituania se afla în conflict cu Polonia, care în aprilie 1919 capturase
Vilniusul de la Armata Roşie. Armata Roşie a ocupat din nou Vilniusul la 14 iulie şi,
abil, l-a cedat Lituaniei, în scopul de a sădi şi mai adânc sămânŃa discordiei între
polonezi şi lituanieni.
Estonia
Odată cu căderea regimului Ńarist, şi estonienii au început să întreprindă demersuri
în direcŃia autonomiei politice. Elita intelectuală estoniană, incluzându-l pe Jaan
Tõnisson, a desfăşurat în luna martie un lobby intensiv în sensul unei reorganizări a
administraŃiei estoniene şi a mecanismelor de adoptare a deciziei politice.
199
Wilhelm von Urach era rudă a regelui Würtembergului, şi fusese recomandat de Mathias Erzberger, liderul
partidului catolic german, Alfonsas Eidintas, Vytautas Žalis, Alfred Erich Senn, op.cit., p. 31.
200
Ibidem, p. 34-36.
113