Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
variază în timp. De pildă, oraşul St. Petersburg are legături strânse cu lumea baltică, şi
la fel este cazul oraşului Kaliningrad sau nordului Poloniei şi Germaniei actuale.
Lübeckul, ca punct central al Hansei, a fost odinioară sufletul lumii baltice. Prin
urmare, semantica acestui termen va fi mult mai laxă. Când ne vom referi la Europa
Nordică vom putea aborda şi istoria Finlandei sau a Groenlandei, de pildă. Cititorul
va putea să înŃeleagă dezvoltarea conŃinutului acestor termeni în timp pe parcursul
lecturării cărŃii.
Am ales în cadrul acestei lucrări o abordare mixtă a istoriei Europei Nordice şi
Baltice: regională, respectiv naŃională. Credem că în felul acesta vom putea analiza
atât trăsăturile particulare cât şi cele regionale ale istoriei popoarelor din Europa
Nordică şi Baltică. Am Ńinut astfel cont de recomandările primului autor român al
unei istorii a Scandinaviei, Nicolae Iorga 6 . Cred că introducerea noastră va fi mult
mai bogată dacă vom aduce în atenŃie câteva dintre concluziile la care a ajuns marele
istoric în urma vizitei întreprinse în 1929 în Scandinavia. Nicolae Iorga 7 admitea că la
trecerea din Norvegia în Suedia călătorul nu avea impresia că trecea dintr-o Ńară în
alta 8 . Iorga arăta că “s-a descoperit astfel un nou sens al graniŃei, care e cel mai puŃin
impozant dar poate nu şi cel mai rău”. Iorga considera că, după amestecul iniŃial de
rase, ceea ce el numeşte rasa nordică a putut crea “o societate completă, fără
introducerea de elemente străine” 9 . Marele istoric român avertizează cercetătorul care
se lasă furat de mirajul de a studia strict regional istoria Europei Nordice: “între
Suedia şi Norvegia n-au existat totdeauna legături reale”. Chiar Uniunea de la Kalmar
a fost rezultatul unei simple întâmplări, în viziunea lui Nicolae Iorga 10 . Prin urmare,
îndeamnă Iorga, este cazul să se studieze “viaŃa” 11 acestor două Ńări deosebit, fiindcă
“reprezintă realităŃi istorice cu desăvârşire distincte, organisme care au alte principii
politice şi urmează altă linie de dezvoltare” 12 . Extrapolând pe baza exemplului lui
Nicolae Iorga, putem considera că studiul pe baza dezvoltărilor naŃionale ale
popoarelor din regiune este cu atât mai util. Însă, nu am putea înŃelege întreaga istorie
a Europei Nordice şi Baltice, dacă nu am studia şi caracteristicile regionale,
intraregionale şi extraregionale ale Europei Nordice. De aceea, volumul apărut acum
6
Nicolae Iorga, łeri Scandinave: Suedia şi Norvegia. Note de drum şi conferinŃe, Ed. Casei Şcoalelor,
Bucureşti, 1929.
7
Nicolae Iorga a publicat câteva articole despre istoria Scandinaviei: O tipăritură românească la Uppsala,
Bucureşti, 1926; Karl XII och Rumänien, “Svenska Dagbladet”, 12 mai 1929 (Carol al XII-lea şi România)
(tradus de consulul general al României la Stockholm, Constantin I. Karadja). În această lucrare ne vom referi
doar la lucrarea łeri Scandinave...
8
Nicolae Iorga, łeri Scandinave..., p. 21.
9
Ibidem, p. 84.
10
Şi ar fi, de altfel, destul de greu de contrazis, deoarece aceasta a fost o uniune dinastică, fără un impact
foarte profund asupra orizontului mental al popoarelor nordice.
11
Interesantă folosirea termenului de viaŃă în locul celui de istorie. Nu ştiu sigur dacă Iorga privea cele două
noŃiuni folosite cu conotaŃii istorice ca fiind sinonime, dar oricum, judecând opera istorică a lui Iorga, şi
concepŃiile sale despre istorie, adesea întâlnim această paralelă istorie - viaŃă, istoria ca însăşi viaŃa în
devenirea ei.
12
Nicolae Iorga, op.cit., p. 92. Pentru începutul Evului Mediu Nicolae Iorga vorbeşte de “unitatea domeniului
maritim, creată de însăşi Marea Nordului pentru toate coastele ei”, şi care a făcut posibilă unitatea politică
realizată de Knut, Ibidem, p. 95.
9