Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
DelegaŃia finlandeză s-a întors la Helsinki unde propunerile sovietice au fost discutate
mai întâi de către micul cerc interior al guvernului şi apoi de către întregul guvern.
Guvernul a decis că erau posibile doar mici concesii. În nici un caz, nu se punea
problema cedării unei zone strategice importante, Peninsula Hanko, sau a Istmului
Kareliei, care ar fi putut pune în discuŃie apărarea naŃională în acele regiuni 583 .
Liderii grupului care a decis adoptarea unei linii dure în cadrul negocierilor au
fost ministrul de externe Erkko şi ministrul apărării Juho Niukkanen. Aceştia erau
pregătiŃi să cedeze doar o parte din insulele din Golful Finic (nu însă Hoglandul, cea
mai mare dintre acestea) şi să procedeze la o mică schimbare de frontieră în Istmul
Kareliei. Paasikivi şi Mannerheim erau liderii grupului care considerau că Finlanda ar
trebui să facă concesii mult mai importante. Paasikivi a solicitat, de altfel, ca Tanner
să-l însoŃească la Moscova, pentru a prelua o parte a responsabilităŃii.
Pe data de 23 octombrie Stalin şi Molotov i-au întâlnit pe cei doi negociatori la
Kremlin. Ei au considerat insuficiente concesiile finlandeze. Stalin considera că
Finlanda era un stat slab, care nu putea opune o rezistenŃă reală unei mari puteri care
ar fi decis să realizeze o debarcare la Hanko. Convorbirile au ajuns la un impas şi
negociatorii finlandezi s-au întors acasă. Hanko, cea mai sudică parte a Finlandei, este
un promontoriu lung de 30 km., nisipos şi stâncos, care pătrunde adânc în Marea
Baltică 584 . La capătul său sudic este situat un port care nu îngheaŃă iarna. O divizie
germană a debarcat acolo în 1918 pentru a ajuta armatele albe finlandeze.
Conciliatorii finlandezi (Paasikivi şi Mannerheim), având voinŃa de a nu întrerupe
negocierile, au propus cedarea unei insule mici, situate la est de Hanko: Jussarö.
Preşedintele, Erkko şi restul cabinetului nu au aprobat însă propunerea celor doi.
Durii din cabinetul finlandez erau dispuşi doar la concesii suplimentare în Istmul
Kareliei. În acest moment, pentru prima dată, Parlamentul a fost informat de cursul
negocierilor. Partidele parlamentare au aprobat concesiile oferite de guvern şi s-au
opus unor concesii suplimentare, şi mai ales cedării regiunii Hanko.
DelegaŃia finlandeză a plecat din nou spre Moscova. În timp ce delegaŃia se afla
pe drum, sovieticii au făcut publice propunerile făcute delegaŃiei finlandeze. Stalin
dorea însă un compromis. De aceea, în locul regiunii Hanko, Stalin cerea un grup de
insule din apropiere. În ciuda dorinŃei delegaŃiei finlandeze de a proceda la un
compromis, în sensul cererilor sovietice, Erkko s-a opus cedării oricărei insule situate
în vecinătatea Peninsulei Hanko. DelegaŃii au fost autorizaŃi să rupă convorbirile dacă
sovieticii nu puteau fi convinşi de concesiile oferite până în acel moment. Spre marea
surprindere a lui Stalin şi Molotov, pe data de 9 noiembrie, în cadrul ultimei runde de
negocieri, delegaŃia finlandeză a afirmat imposibilitatea oferirii unor concesii
suplimentare şi, prin urmare, s-a ajuns la întreruperea negocierilor.
Erkko şi-a susŃinut politica hotărâtă prin apelul la tratatele încheiate între
Finlanda şi Uniunea Sovietică şi la simpatia opiniei publice mondiale. Cedarea în faŃa
pretenŃiilor sovietice ar fi însemnat, în opinia sa, eşecul politicii de neutralitate a
Finlandei şi includerea Ńării sale în sfera de influenŃă a Uniunii Sovietice.
583 Ibidem, p. 37.
584 Hanko avea 115 km² şi cuprindea 400 de insule şi insuliŃe.
257