Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Silviu Miloiu<br />
început să se simtă dominată de Ordinul Teutonic, care a început să fie perceput ca<br />
fiind „străin”. Aceasta a determinat în secolul al XV-lea alierea localnicilor cu<br />
Polonia împotriva teutonilor. Ordinul Teutonic a pierdut mai multe bătălii, inclusiv pe<br />
cea de la Tannenberg. Aceasta a condus la a doua pace de la Thorn (1466) în urma<br />
căreia ordinul şi-a pierdut independenŃa devenind vasal al Poloniei. Prusia de vest,<br />
inclusiv importantul centru comercial de la Danzig, au fost atribuite Poloniei. Prusia<br />
de est a fost tot ceea ce a putut păstra ordinul, dar numai ca un fief aflat sub autoritate<br />
poloneză. În 1525, după cum am mai arătat, ca urmare a Re<strong>for</strong>mei, Ordinul Teutonic<br />
a fost desfiinŃat, iar ultimul mare maestru a devenit duce al Prusiei, dar încă sub<br />
supremaŃia feudală a Poloniei.<br />
După Danzig, Königsbergul a rămas cel mai important centru comercial din<br />
regiune până în secolul al XVI-lea. Cei 30-40.000 de locuitori făceau din acest oraş<br />
unul impunător pentru acele timpuri. Iar din punct de vedere politic, oraşul era condus<br />
de cele trei stări medievale şi adesea s-a opus nobilimii. Abia în 1674, în urma unei<br />
expediŃii militare îndreptate împotriva sa, Königsbergul a acceptat să plătească taxe<br />
mai mari nobilimii. În 1701 oraşul a devenit parte a statului prusian. Königsbergul a<br />
devenit punct de convergenŃă al e<strong>for</strong>turilor de unificare a statului prusian. Aici s-a<br />
încoronat ca rege al Prusiei Friedrich I. Sub conducerea acestuia, Prusia a câştigat un<br />
spor demografic considerabil, în urma politicii inteligente de atragere a imigranŃilor.<br />
MulŃi imigranŃi s-au stabilit în Prusia pentru a scăpa de persecuŃie religioasă. Printre<br />
aceştia s-a numărat şi o comunitate de evrei. Acum a început să se nască şi<br />
militarismul prusian. Mercenarii au fost înlocuiŃi de o armată profesională, dar loială<br />
suveranului. În 1756 Königsbergul şi Prusia orientală au ajuns pentru scurt timp sub<br />
autoritatea Rusiei, dar după bătălia de la Zorndorf din 1758 armata prusiană a<br />
recapturat acest teritoriu.<br />
Cunoscut şi ca un secol al naŃionalismului, secolul al XIX-lea a marcat şi istoria<br />
acestei regiuni. Urmând războaielor victorioase împotriva Danemarcei (1864),<br />
Austriei (1866) şi FranŃei (1870-1871), dar şi jocului politic abil al cancelarului<br />
prusian Otto von Bismark, în 1871 s-a născut o nouă mare putere: Germania. Prusia<br />
orientală şi Königsbergul au fost parte a acestei puteri până în 1945. În urma<br />
tratatului de la Versailles şi a <strong>for</strong>mării statului polonez, Prusia orientală a devenit o<br />
exclavă a statului german, unită de aceasta doar printr-un coridor, aşa după cum astăzi<br />
este o exclavă a statului rus.<br />
Încercarea lui Hitler de a anexa coridorul polonez şi de a reconecta Prusia<br />
orientală la teritoriul german propriu-zis a rezultat, datorită unei combinaŃii de erori<br />
de calcul din politica internaŃională, în cel de-al doilea Război Mondial 683 . Această<br />
experienŃă istorică explică şi teama polonezilor de creare a unui coridor care să lege<br />
actualul Kaliningrad de Rusia. Königsbergul a căzut în mâinile Armatei Roşii în<br />
aprilie 1945. Locuitorii săi au fost ucişi de sovietici sau deportaŃi în Uniunea<br />
Sovietică. ExcepŃia a fost constituită de acei germani care au reuşit să-şi găsească<br />
scăparea în Germania. ConferinŃa de la Potsdam din 1945 a acceptat cererea sovietică<br />
683<br />
Vezi modelul de analiză a cauzelor celui de-al Doilea Război Mondial propus de A.J.P. Taylor, Originile<br />
celui de-al doilea război mondial, Polirom, Iaşi, 1999.<br />
284