Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
Aşezări similare nu au fost încă descoperite pe teritoriul de astăzi al Estoniei,
situaŃie datorată probabil menŃinerii un timp mai îndelungat a calotei glaciare în
regiune. Cele mai vechi aşezări descoperite în Estonia sunt cele de la Pulli, situate pe
malul râului Pärnu. Ele aparŃin deja culturilor mezolitice, paleoliticul nefiind până
acum atestat pe teritoriul de astăzi al statului estonian.
Culturile celor mai vechi locuitori ai regiunii Balticii orientale au fost, după toate
probabilităŃile, legate de spaŃiul paleolitic central-european, purtătorii lor fiind aceia
care au dat naştere Ahrensburgianului şi Swidrianului. Aşadar, primele influenŃe
asupra habitatului uman al regiunii baltice sunt cele sudice.
Cultura Kunda, denumită în acest fel după numele unei localităŃi de pe coasta
estoniană unde s-au făcut descoperiri semnificative, a fost răspândită pe o arie întinsă
din regiunea est-baltică. În faza maximei sale dezvoltări, această cultură mezolitică a
cuprins regiuni întinse din Estonia, Letonia, nordul Lituaniei şi Belarus. Una dintre
caracteristicile acestei culturi este reprezentată de folosirea extensivă a cornului şi
osului în realizarea uneltelor şi armelor. PrezenŃa numeroaselor depozite de silex în
regiunea sudului Lituaniei şi a Prusiei au făcut ca purtătorii culturii mezolitice
Nemunas, prezentă în această regiune, să producă un număr mare de obiecte,
descoperite astăzi în siturile arheologice.
Aceste culturi mezolitice au stat la baza culturilor neolitice. De remarcat este
faptul că purtătorii culturii Narva au locuit aproximativ acelaşi spaŃiu cu cei ai culturii
Kunda. Culturile neolitice erau creatoare a unor vase ceramice, decorate cu un obiect
asemănător unui pieptene, ceea ce reprezintă o caracteristică a culturii Narva, apărută
pe la începutul mileniului al 4-lea.
Unul dintre elementele distinctive ale culturilor baltice a fost folosirea ambrei,
atât ca obiect de ornament, cât şi ca o amuletă. S-au făcut descoperiri de discuri,
figurine şi piese de ambră. În câteva descoperiri, ambra a fost aşezată deasupra
ochilor persoanelor decedate. Se crede chiar că ambra era folosită în scopuri
medicale. Ambra, o bogăŃie naturală a coastelor baltice, era, de asemenea, schimbată
cu alte populaŃii europene aflate uneori la distanŃe considerabile.
Primele obiecte de bronz au apărut în Lituania în jurul secolelor al XVI-lea al
XVIII-lea î.Hr., pe când în Estonia şi în Letonia actuale pe la mijlocul mileniului al 2lea.
Acesta a fost începutul epocii bronzului, care a durat până în jurul anului 500
î.Hr. Folosirea bronzului a fost însă destul de rară în regiune, datorită absenŃei
surselor locale de materii prime. Notabilă este însă dezvoltarea agriculturii ca
principală ramură de activitate umană. ConstrucŃiile defensive apărute la mijlocul
epocii bronzului sunt, de asemenea, dovada cea mai elocventă a sofisticării societăŃii
umane baltice. Mult întârziate în comparaŃie cu dezvoltările contemporane europene,
culturile bronzului baltice au dovedit o oarecare originalitate şi detaşare faŃă de ariile
de civilizaŃie europene. Contactele cu culturile europene nu au lipsit, însă adeseori
factorii climatici, ecologici, resursele naturale au determinat o particularizare a
desfăşurărilor istorice regionale.
Semnificativă în acest sens consider a fi şi periodizarea epocii fierului, propusă
pentru Estonia:
21