Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
Partidele politice în Lituania
În Lituania s-au format partide politice mai devreme, după cum am menŃionat.
Datorită relaŃiilor apropiate cu Polonia, Partidul Social-Democrat Lituanian a fost
fondat alături de tovarăşi polonezi în Vilnius în 1895. Federaliştii polonezi doreau să
coordoneze lupta naŃională a lituanienilor, ucrainenilor şi bieloruşilor sub conducere
poloneză 77 . În 1896 lituanienii s-au separat de polonezi şi au pus la punct un program
special. În 1902 burghezia liberală lituaniană a fondat Partidul Democrat. În timp,
acest partid s-a radicalizat şi şi-a schimbat în 1914 numele în Partidul NaŃional
Socialist Democratic din Lituania. În 1905 s-a creat şi un partid al fermierilor. Acesta
a fost însă concurat cu succes de Partidul Creştin-Democrat. Din 1905 fermierii au
început să-i susŃină pe social-democraŃi. OrganizaŃiile rurale erau însă democratice.
Partidul Catolic-Democrat dorea să-i unească pe lituanieni, polonezi şi bieloruşi întrun
singur stat.
O problemă politică importantă era aceea a educaŃiei. În 1906 Ńarul a permis ca
educaŃia primară să se desfăşoare în limba lituaniană. Elevii au primit de asemenea
dreptul de a folosi limba maternă în convorbirile avute între ei. Partidul Creştin-
Democrat, monarhist, a acŃionat susŃinut în direcŃia fondării de şcoli private. În 1905 a
fost fondată Uniunea Profesorilor Lituanieni care dorea redeschiderea UniversităŃii
din Vilnius. SocietăŃi ilegale acŃionau pentru răspândirea literaturii şi ziarelor
lituaniene. Începând de la sfârşitul secolului al XIX-lea scriitori, clerici, publicişti,
studenŃi doreau să restabilească statul independent lituanian în baza tradiŃiei glorioase
a Marelui Ducat 78 . Interesant este că eforturile naŃionalismului lituanian au fost
susŃinute de personalităŃi de alte etnii, precum scriitorul, lingvistul şi poliglotul
german Georg Julius Justus Sauerwein (1831-1904) 79 . Acesta a scris un cântec care a
ajuns imnul lituanienilor din Prusia Orientală: “Lituanieni suntem născuŃi, lituanieni
vom fi de-a pururi” 80 .
Partidele politice în Letonia
Mişcarea social-democrată letonă era dispersată din punct de vedere geografic.
SituaŃia se datora emigraŃiei masive datorată unor motive politice. Grupuri de
emigranŃi locuiau la Londra sau Zürich. În 1902 existau mai multe comitete la Riga,
Libau, Windau. Acestea au joncŃionat într-un partid ilegal: OrganizaŃia Muncitorilor
Social-DemocraŃi Letoni Baltici. În 1901 a fost fondat şi grupul Curlanda. În 1904 din
unirea acestor formaŃiuni s-a creat în ilegalitate Partidul Muncitorilor Social-
DemocraŃi Letoni. Partidul avea o susŃinere puternică în mediul rural: 60% în 1905 şi
o treime în 1906. Lumea rurală susŃinuse anterior grupurile liberale şi democratice.
77
Alfonsas Eidintas, Vytautas Žalis, Alfred Erich Senn, Lithuania..., p. 6.
78
Ibidem, p. 14.
79
Vezi noŃiunea de etnicitate electivă la istoricul american Vejas Liulevicius de la University of Tennessee,
dezvoltată în conferinŃa Elective Ethnicity: The Phenomenon of Chosen National Identity in the Modern
Baltic World, susŃinută la sesiunea “The Baltic World as a Multicultural Space. 5th Conference on Baltic
Studies in Europe, 5-7 June 2003”.
80
Alfonsas Eidintas, Vytautas Žalis, Alfred Erich Senn, Lithuania..., p. 7.
60