Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
Guvernele Finlandei şi U.R.S.S. au menŃinut contactul prin intermediul
Ambasadei sovietice din Stockholm. Aceste contacte au devenit mai intime în
februarie 1940. La 15 februarie: Kollontay i-a înmânat lui Paasikivi termenii sovietici
de armistiŃiu:
a. ruptura cu Germania şi internarea trupelor germane şi a vaselor germane din
Finlanda; Moscova era dispusă să asiste Finlanda cu trupe şi raiduri aeriene;
b. restaurarea frontierei sovieto-finlandeze şi a tratatului din 1940;
c. imediata întoarcere a prizonierilor de război şi a populaŃiei civile Ńinută în
câmpuri de concentrare şi folosită ca braŃe de muncă;
Trei chestiuni urmau să fie discutate mai târziu în cadrul negocierilor de la
Moscova: demobilizarea parŃială sau totală a armatei finlandeze; compensarea
daunelor; chestiunea regiunii Petsamo 667 .
Mai târziu, emisari finlandezi - Paasikivi, C. Enckell, G. Enckell - au mers la
Moscova pentru a găsi termenii unei înŃelegeri cu sovieticii. La 27 martie Paasikivi a
informat că delegaŃii finlandezi erau autorizaŃi doar să obŃină clarificarea condiŃiilor
de armistiŃiu şi să prezinte punctul de vedere finlandez asupra a diferitelor aspecte. Ei
nu erau autorizaŃi însă să-şi pună semnătura pe nici un document. De-a lungul
întrunirii, o atenŃie specială a fost acordată punctului care prevedea internarea trupelor
germane din Finlanda. Molotov a accentuat că această chestiune era de natură politică
şi că aceasta dovedea că Finlanda era gata să taie orice legătura cu Germania. C.
Enckell a accentuat ideea că ruperea relaŃiilor cu Germania va provoca acŃiuni
militare germane împotriva Finlandei, şi că războiul va izbucni automat. Paasikivi si
C. Enckell au subliniat că era necesar să se înceapă negocieri cu Germania pentru a
obŃine retragerea trupelor sale din Finlanda, de pildă în Norvegia, de unde ar fi fost
dificil să ajungă în Germania în mai puŃin de 5-6 luni. Finlandezii încercau să arate că
trupele germane nu erau în postura de a face nici un rău Uniunii Sovietice. Moscova
propunea termeni inacceptabili pentru un stat care încă avea trupe pe teritoriul
sovietic 668 . Tratativele de pace s-au întrerupt în aprilie 1944 669 .
Russian Academy of Science, Moscow. Helsinki, 1994, p. 21; vezi şi Edwin Linkomies, Vaikea Aika. Suomen
pääministerinä sotavuosina 1943-1944, Otava, Helsinki; Risto Rytin puolustus, Tietokalervo Ky, Helsinki,
1989; Roy Allison, Finland’s Relations with the Soviet Union, 1944-1984, MacMillan, 1985; Joseph J.
Cafaro, Soviet-Finnish Relations 1944-1982. A Study of strategic interests and showcase diplomacy, A
Dissertation submitted to the Department of History in partial fulfillment of the requirements for the degree
of Doctor of Philosophy, April 1984, Printed in 1988 by xerographic process, University Microfilms
International.
667
Ibidem, p. 22.
668
La 29 martie 1944 Molotov le-a făcut cunoscute finlandezilor condiŃiile detaliate ale armistiŃiului, care
fuseseră discutate cu Stalin şi găsiseră aprobarea acestuia: Curpindea 7 puncte: ruperea relaŃiilor cu Germania
şi internarea sau expulzarea trupelor germane din Finlanda până cel târziu la sfârşitul lunii aprilie; restaurarea
tratatului din 1940 şi retragerea trupelor finlandeze până la sfârşitul lui aprilie în interiorul propriilor graniŃe;
reîntoarcerea imediată a prizonierilor de război şi a civilor sovietici; demobilizarea a jumătate din armata
finlandeză în luna mai; compensaŃii pentru pagubele pricinuite Uniunii Sovietice în valoare de 600.000.000
de USD; TRANSFERUL ZONEI PETSAMO Uniunii Sovietice. Moscova era dispusă, dacă Finlanda accepta
aceste cereri, să renunŃe la regiunea Hanko, care-i fusese inchiriată în 1940, Ibidem, p. 27.
669
Tuomo Polvinen, Between East and West. Finland in international politics, 1944-1947, University of
Minnesota Press, Minneapolis (edited and translated by D.G. Kirby and Peter Herring), 1986, p. 8.
277