Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu cadrul alegerilor din 1923 Partidul Creştin-Democrat a câştigat o majoritate absolută în Seimas. Numai în doi ani (1924-1925) partidul a instalat trei prim-miniştri. Liderii partidului erau acuzaŃi de corupŃie. În aprilie 1926 Vaticanul a inclus teritoriul Vilnius în cadrul provinciei ecleziastice poloneze. Aceasta semnifica o recunoaştere indirectă a anexării acestui teritoriu de către Polonia. Partidul Creştin-Democrat, apropiat de cercurile ecleziastice, a pierdut astfel alegerile din 1926. O coaliŃie între Uniunea Populistă łărănească Lituaniană şi Partidul Social- Democrat, susŃinută de reprezentanŃii minorităŃile evreiască şi poloneză, a câştigat majoritatea absolută. CoaliŃia era bazată pe anticlericalism şi opoziŃia faŃă de creştindemocraŃi care reprezentau un liant al coaliŃiei. Noul guvern i-a amnistiat pe comunişti, a abolit Legea MarŃială şi a încheiat un tratat de neagresiune cu Uniunea Sovietică. SusŃinerea financiară acordată bisericii catolice a fost tăiată. Guvernul a pregătit un proiect de lege care prevedea înregistrarea civilă a naşterilor, morŃilor şi căsătoriilor. Era avută în vedere şi aducerea în judecată a oficialilor creştin-democraŃi corupŃi. Camera de Agricultură, influenŃată de fostul partid de guvernare, a fost dizolvată. Făcând apel la minorităŃile etnice, guvernul a permis deschiderea a aproximativ 80 de şcoli poloneze. Armata, conservatorii şi creştin-democraŃii, ca şi clerul catolic se aflau în opoziŃie faŃă de guvern. Puciul din 1926 În decembrie 1926 armata, sub conducerea lui Povilas Plechavicius, au pus în scenă un puci sub pretextul unui plan comunist de înlăturare a guvernului. Puciul a primit susŃinerea creştin-democraŃilor şi a Tautininks. Preşedintele Grinius a fost arestat chiar în ziua în care împlinea 60 de ani. Armata a ocupat principalele instituŃii publice, inclusiv Seimas. Această instituŃie şi guvernul erau acuzate că au vândut Ńara bolşevicilor. Seimas, având voturile creştin-democraŃilor şi ale Tautininks, l-a ales pe Antanas Smetona ca preşedinte, şi pe Augustinas Voldemaras ca prim-ministru. Centrul politic şi stânga au boicotat Seimas. Puciul nu a întâmpinat însă o opoziŃie reală, deoarece forŃele armate reprezentau singurul factor de putere real în condiŃiile lipsei de autoritate a guvernului. Smetona a susŃinut un discurs în care a motivat necesitatea loviturii de stat sub deviza “Lituania s-a aflat la răscruce”. În continuare, Smetona a afirmat: “Datoria mea sacră, ca şi a oricărui lituanian, este să apăr naŃiunea lituaniană în acest moment tragic al existenŃei sale” 481 . MotivaŃia acestui regim autoritar fiind făcută, Antanas Smetona nu mai avea decât să “liniştească” naŃiunea lituaniană. Autoritarismul lituanian Organizare Noul guvern a declarat Legea MarŃială şi cenzura presei. Pin intermediul uniunilor profesionale guvernul a dorit să câştige susŃinerea diferitelor părŃi ale societăŃii şi să învigoreze economia. Tautininks şi-a sporit maşina de partid şi a 481 Ibidem, p. 56. 214
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece format o mişcare de tineret, “Lituania Tânără”, susŃinând şi o miliŃie de tip italian (Saulin Sajunga). Creştin-democraŃii doreau însă întoarcerea la sistemul democratic. Prin urmare, Seimas a dat vot de neîncredere guvernului. În aprilie 1927 Smetona a decis încetarea lucrărilor Seimas. Guvernul a elaborat o nouă ConstituŃie care a intrat în vigoare în mai 1928. Preşedintele era ales, conform acestei legi fundamentale, de către “reprezentanŃii extraordinari”. Această categorie cuprindea administraŃia statului şi unele organizaŃii sociale dependente de guvern. Preşedintele numea guvernul. Când Seimas nu era în sesiune, preşedintele avea dreptul de a da decrete cu valoare de lege. Seimas nu avea practic drepturi. Prin câteva amendamente constituŃionale preşedintele a căpătat tot mai multă putere. Cultul despre “Conducătorul Poporului” (tautos vadas) a luat astfel naştere. Regimul a început o politică de lituanizare. Politica împotriva minorităŃilor a fost aşa de vehementă încât aceasta a declanşat în 1936 protestele Germaniei şi Poloniei. În februarie 1938, din iniŃiativă guvernamentală ,a fost votată o nouă ConstituŃie. CompetenŃele preşedintele au fost extinse iar intervenŃia statului în economie a sporit. A crescut şi separarea dintre stat şi biserică. Însă drepturile minorităŃilor au fost şi mai mult diminuate. Spre meritul său, Antanas Smetona nu a încercat să direcŃioneze dezvoltarea, conŃinutul şi spiritul vieŃii culturale a Ńării. Cu stipendii guvernamentale, Smetona a încercat să susŃină calitatea şi profesionalismul operei, baletului, teatrului lituaniene, şi să ajute la formarea unei elite culturale capabile. UniversităŃii Lituaniei, deschisă la 16 februarie 1922, i s-au adăugat în această perioadă numeroase alte instituŃii de cultură şi educaŃie. Presa era bogată. În 1937 circulau 157 de periodice, incluzând 19 cotidiene (existau şi ziare în idiş sau ruseşte). Tirajul total al presei lituaniene era de 830.000 de exemplare. łara a făcut progrese pe plan economic. Produsul naŃional brut a ajuns la nivelul Poloniei, Bulgariei şi României 482 . Între 15 şi 17 iunie 1920 lituanienii Steponas Darius şi Stasys Gir÷nas au efectuat, cu un avion de dimensiuni reduse, denumit “Lituanica”, un zbor de 37 de ore şi 11 minute, pe o distanŃă de 6.411 km. A fost al doilea zbor ca lungime din toate timpurile. Cei doi plecaseră de la New York şi doreau să ajungă în Lituania. Avionul s-a prăbuşit însă în Prusia Orientală. La 21-22 mai 1935 un alt aviator lituanianoamerican, Felix Vaitkus, a reuşit să piloteze tot traseul propus de “Lituanica”. În 1934 Antanas Gustaitis a realizat proiectul unui aeroplan, primul dintr-o serie construită la Kaunas, cunoscută sub numele de ANBO. O echipă de avioane ANBO IV, sub conducerea lui Gustaitis, a vizitat în 1934 capitalele europene, parcurgând nu mai puŃin de 1.000 de km. În 1937 lituanienii au câştigat campionatul european de baschet de la Riga iar doi ani mai târziu pe cel de la Kaunas. În 1938, în Italia, femeile au câştigat medalia de bronz. Se năştea astfel entuziasmul lituanienilor pentru acest sport, care avea să le aducă mari satisfacŃii 483 . 482 Ibidem, p. 131-132. 483 Ibidem, p. 132. 215
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 213: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?