Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
băuturi spirtoase care este încă în vigoare. În 1933 şi islandezii au trebuit să
capituleze în faŃa exigenŃelor comerŃului lor cu peşte desfăşurat cu Spania 297 .
În Scandinavia au existat două crize economice mai importante: prima a urmat
unei scurte perioade de boom economic postbelic, care a dus şi la adoptarea zilei de
muncă de 8 ore. Criza a fost complicată de fluctuaŃiile monedelor naŃionale şi, mai
ales în Norvegia, de falimentele bancare. Costul vieŃii a scăzut continuu dar aceasta
nu a îmbunătăŃit simŃitor situaŃia muncitorului industrial şomer. Capacitatea
industrială şi comercială a Suediei au ajutat această Ńară să fie prima care s-a refăcut
economic. Semnificativă a fost reîntoarcerea la standardul aur al monedei sale
naŃionale în 1924. Danemarca a realizat acest lucru doar în 1927 iar Norvegia un an
mai târziu. La sfârşitul anilor 1920 producŃia agricolă daneză o depăşea pe cea
antebelică cu 50%, iar norvegienii acumulau profituri din marina mercantilă,
balenierele arctice şi înfloritoarele industrii metalurgice.
Colapsul comerŃului mondial, petrecut în toamna lui 1929, a dus la o criză mai
gravă. În timpul apogeului acestei crize, rata şomajului a urcat la 31,5% în Suedia,
42,4% în Norvegia şi 42,8% în Danemarca. Norvegia şi Danemarca aveau o forŃă de
muncă industrială mult mai redusă decât Suedia, dar au avut o problemă suplimentară
cu numeroasele ferme care au fost vândute deoarece nu mai puteau plăti ipotecile.
Islandezii, care înregistraseră creşteri semnificative în exportul de peşte şi produse din
peşte de la război, au trebuit să facă faŃă unei scăderi a exportului timp de 6 ani. Şi în
Scandinavia situaŃia economică dificilă a alimentat tensiunile sociale. Sindicaliştii
suedezi au protestat vehement faŃă de folosirea armatei care a făcut 5 victime în 1931
în timpul unei greve încercând să protejeze spărgătorii de grevă angajaŃi de o mare
companie de cherestea. În anul următor a fost creată o poliŃie de stat pentru a evita
folosirea soldaŃilor în conflictele sociale. Şeful acestei poliŃii fusese însă plătit în
secret de Ivar Kreuger (1880-1932; fiul unui producător de chibrituri, prin 1928
acesta pusese mâna pe mai mult de jumătate din producŃia de chibrituri mondială, de
cele mai multe ori prin oferirea unui împrumut statelor în schimbul monopolului
producŃiei; s-a sinucis la Paris pe data de 12 martie 1932; bursa de acŃiuni din
Stockholm a fost închisă o săptămână după acest eveniment). Şi în Norvegia au avut
loc lupte între forŃele de ordine şi grevişti la Menstad. Anumite forŃe conservatoare
norvegiene au gândit apoi soluŃii pentru a impune disciplina în sânul muncitorimii
corupte de marxism.
În Danemarca, vânzările forŃate de proprietăŃi a ajutat la formarea AlianŃei
Agricole care a strâns în 1935 40.000 de fermieri la Copenhaga pentru a depune o
petiŃie la coroană vizând acordarea unui tratament preferenŃial acestei categorii
sociale. AlianŃa şi-a lărgit baza de susŃinere în zona rurală din Jutlanda, din fosta
regiune germană a Schleswigului de Nord. În discursul său public, Liga chema la
acŃiune împotriva capitaliştilor urbani şi sindicaliştilor, priviŃi ca exploatatori ai
populaŃiei rurale. Curând însă Liga s-a separat pe criterii etnice datorită influenŃei
Partidului Nazist din Germania. Începând din 1930 Partidul Nazist Danez a început să
capete în importanŃă. Acesta era condus de un danez care fusese cetăŃean al german
297 Ibidem, p. 321.
144