01.06.2013 Views

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />

Războaiele livoniene (1558-1583) şi sporirea influenŃei<br />

Suediei în regiunea baltică<br />

La jumătatea secolului al XVI-lea în regiunea Mării <strong>Baltic</strong>e s-au petrecut câteva<br />

schimbări geopolitice: ridicarea Rusiei moscovite; creşterea puterii şi prestigiului<br />

Suediei.<br />

După cucerirea Novgorodului în 1478 de către Ivan al III-lea, doi ani mai târziu<br />

istoria consemnează primul raid al Rusiei împotriva Estoniei după câteva secole.<br />

Ruşii au fost înfrânŃi în anul 1507. În anii 1550 Rusia şi-a continuat politica<br />

expansionistă în zona baltică. Mai întâi, Moscova a cerut episcopatului de Tartu plata<br />

unui tribut. În 1558 Ńarul rus Ivan al IV-lea cel Groaznic a atacat Livonia. La rândul<br />

său, episcopatul de Tartu a fost cucerit de ruşi. Episcopatul de Ösel-Wiek a fost<br />

vândut regelui Danemarcei. Acesta i l-a încredinŃat fratelui său mai tânăr, ducele<br />

Magnus. Magnus, devenit vasal al Ńarului, a obŃinut de la Ivan al IV-lea titlul de rege<br />

al Livoniei.<br />

Ordinul şi arhiepiscopatul de Riga au căutat protecŃia Poloniei. În anul 1560,<br />

Ordinul călugăresc a fost înfrânt de ruşi în bătălia de la Härgmäe. În 1561 ultimul<br />

maestru al Ordinului, Gotthard Kettler, a recunoscut puterea supremă a Lituaniei în<br />

regiune şi a devenit duce al Ducatului Curoniei (Curl<strong>and</strong>ei), această <strong>for</strong>maŃiune<br />

incluzând şi regiunea Zemgale. Riga a devenit, până în anul 1581, oraş independent.<br />

În schimb, Tallinnul şi nordul Estoniei au recunoscut autoritatea Suediei.<br />

În anii 1570 Rusia a desfăşurat o serie de ofensive care au dus la cucerirea a<br />

aproape întregii Livonii, cu excepŃia Rigăi şi Tallinnului. În deceniul următor Suedia<br />

şi Polonia au intervenit militar şi au ripostat expansiunii Rusiei. Prin intermediul a<br />

două tratate încheiate cu Rusia, Moscova a fost înlăturată din Livonia şi Estonia. Mai<br />

întâi, în 1582, Livonia a fost încadrată în Polonia. Apoi, în 1583, în urma tratatului de<br />

la Pljussa, Estonia (în fapt, regiunea din nordul Estoniei contemporane) a devenit<br />

parte a Suediei. Şi alte puteri jucau un rol demn de menŃionat în regiune; în Curl<strong>and</strong>a<br />

şi Zemgalia se afla Ducatul Curl<strong>and</strong>ei. Fosta dioceză a Curl<strong>and</strong>ei, care-i aparŃinuse lui<br />

Magnus în timpul războaielor livoniene, din 1583 a devenit parte a Prusiei. Livonia,<br />

parte a Poloniei între 1582 şi 1625, a avut de făcut faŃă Contrare<strong>for</strong>mei catolice.<br />

IezuiŃii şi-au stabilit reşedinŃa la Tartu, unde au fondat un Colegiu iezuit. Danemarca<br />

a preluat controlul asupra insulei Saaremaa (Ösel) în 1559. În 1645 în urma tratatului<br />

de la Brömsebro danezii au fost nevoiŃi să cedeze insula Suediei.<br />

Pentru a realiza o întărire a controlului său la Marea <strong>Baltic</strong>ă, Suedia avea nevoie<br />

de un aliat puternic împotriva Rusiei. Regele suedez Ioan al III-lea a profitat de<br />

existenŃa unui aceluiaşi moştenitor al coroanelor Suediei şi Poloniei, Sigismund,<br />

pentru a realiza o alianŃă cu Polonia. Sigismund a devenit suveran al Poloniei în 1587<br />

şi rege al Suediei în 1592. Suedezii erau nemulŃumiŃi de alianŃa cu Polonia, un stat<br />

mai puternic şi mai bogat decât Suedia. Clerul luteran se opunea puternic alianŃei şi<br />

uniunii dinastice. Universitatea din Uppsala a fost restabilită pentru a întări credinŃa<br />

luterană. În 1592 în Suedia a izbucnit un război civil. Clerul asigura susŃinerea<br />

revoltei, iar marea nobilime, mai ales cea din Finl<strong>and</strong>a, acŃiona de partea regelui.<br />

Liderul regaliştilor era mareşalul statului, Klaus Fleming. Fiul cel mai mic al lui<br />

41

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!