Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
Războaiele livoniene (1558-1583) şi sporirea influenŃei<br />
Suediei în regiunea baltică<br />
La jumătatea secolului al XVI-lea în regiunea Mării <strong>Baltic</strong>e s-au petrecut câteva<br />
schimbări geopolitice: ridicarea Rusiei moscovite; creşterea puterii şi prestigiului<br />
Suediei.<br />
După cucerirea Novgorodului în 1478 de către Ivan al III-lea, doi ani mai târziu<br />
istoria consemnează primul raid al Rusiei împotriva Estoniei după câteva secole.<br />
Ruşii au fost înfrânŃi în anul 1507. În anii 1550 Rusia şi-a continuat politica<br />
expansionistă în zona baltică. Mai întâi, Moscova a cerut episcopatului de Tartu plata<br />
unui tribut. În 1558 Ńarul rus Ivan al IV-lea cel Groaznic a atacat Livonia. La rândul<br />
său, episcopatul de Tartu a fost cucerit de ruşi. Episcopatul de Ösel-Wiek a fost<br />
vândut regelui Danemarcei. Acesta i l-a încredinŃat fratelui său mai tânăr, ducele<br />
Magnus. Magnus, devenit vasal al Ńarului, a obŃinut de la Ivan al IV-lea titlul de rege<br />
al Livoniei.<br />
Ordinul şi arhiepiscopatul de Riga au căutat protecŃia Poloniei. În anul 1560,<br />
Ordinul călugăresc a fost înfrânt de ruşi în bătălia de la Härgmäe. În 1561 ultimul<br />
maestru al Ordinului, Gotthard Kettler, a recunoscut puterea supremă a Lituaniei în<br />
regiune şi a devenit duce al Ducatului Curoniei (Curl<strong>and</strong>ei), această <strong>for</strong>maŃiune<br />
incluzând şi regiunea Zemgale. Riga a devenit, până în anul 1581, oraş independent.<br />
În schimb, Tallinnul şi nordul Estoniei au recunoscut autoritatea Suediei.<br />
În anii 1570 Rusia a desfăşurat o serie de ofensive care au dus la cucerirea a<br />
aproape întregii Livonii, cu excepŃia Rigăi şi Tallinnului. În deceniul următor Suedia<br />
şi Polonia au intervenit militar şi au ripostat expansiunii Rusiei. Prin intermediul a<br />
două tratate încheiate cu Rusia, Moscova a fost înlăturată din Livonia şi Estonia. Mai<br />
întâi, în 1582, Livonia a fost încadrată în Polonia. Apoi, în 1583, în urma tratatului de<br />
la Pljussa, Estonia (în fapt, regiunea din nordul Estoniei contemporane) a devenit<br />
parte a Suediei. Şi alte puteri jucau un rol demn de menŃionat în regiune; în Curl<strong>and</strong>a<br />
şi Zemgalia se afla Ducatul Curl<strong>and</strong>ei. Fosta dioceză a Curl<strong>and</strong>ei, care-i aparŃinuse lui<br />
Magnus în timpul războaielor livoniene, din 1583 a devenit parte a Prusiei. Livonia,<br />
parte a Poloniei între 1582 şi 1625, a avut de făcut faŃă Contrare<strong>for</strong>mei catolice.<br />
IezuiŃii şi-au stabilit reşedinŃa la Tartu, unde au fondat un Colegiu iezuit. Danemarca<br />
a preluat controlul asupra insulei Saaremaa (Ösel) în 1559. În 1645 în urma tratatului<br />
de la Brömsebro danezii au fost nevoiŃi să cedeze insula Suediei.<br />
Pentru a realiza o întărire a controlului său la Marea <strong>Baltic</strong>ă, Suedia avea nevoie<br />
de un aliat puternic împotriva Rusiei. Regele suedez Ioan al III-lea a profitat de<br />
existenŃa unui aceluiaşi moştenitor al coroanelor Suediei şi Poloniei, Sigismund,<br />
pentru a realiza o alianŃă cu Polonia. Sigismund a devenit suveran al Poloniei în 1587<br />
şi rege al Suediei în 1592. Suedezii erau nemulŃumiŃi de alianŃa cu Polonia, un stat<br />
mai puternic şi mai bogat decât Suedia. Clerul luteran se opunea puternic alianŃei şi<br />
uniunii dinastice. Universitatea din Uppsala a fost restabilită pentru a întări credinŃa<br />
luterană. În 1592 în Suedia a izbucnit un război civil. Clerul asigura susŃinerea<br />
revoltei, iar marea nobilime, mai ales cea din Finl<strong>and</strong>a, acŃiona de partea regelui.<br />
Liderul regaliştilor era mareşalul statului, Klaus Fleming. Fiul cel mai mic al lui<br />
41