Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
administraŃiei suedeze a fost adoptarea sistemului juridic suedez. Puterea locală
aparŃinea cavalerilor germani baltici. Aceştia doreau păstrarea autonomiei lor
tradiŃionale şi prin urmare se opuneau puterii de stat suedeze. Regele Gustav al II-lea
Adolf (1611-1632) a limitat drepturile nobilimii germane din Livonia. Multe domenii
au fost preluate de stat. Succesoarea sa, regina Cristina (1632-1654), fiind un monarh
lipsit de energie, a permis întărirea influenŃei aristocraŃiei. Domeniile deŃinute de stat
au intrat în patrimoniul nobilimii suedeze. Ca o reacŃie la domnia lipsită de autoritate
a Cristinei, regele Carol al XI-lea (1661-1697) a întărit puterea regală. În anii 1680 a
avut loc aşa-numita “mare reducere”: statul a reluat o parte din proprietatea privată
înstrăinată, iar nobilii care deŃinea acele pământuri au fost transformaŃi în posesori
care trebuiau să plătească rentă.
Dacă în Suedia nu existau şerbi 61 , în Livonia însă şerbia era o instituŃie
răspândită. Prin urmare, statul suedez a încercat să fixeze anumite limite şi norme cu
privire la îndatoririle de muncă şi taxe ale Ńăranilor. Suedia a înfiinŃat şi judecătorii de
stat unde Ńăranii nemulŃumiŃi aveau dreptul de a-i acuza pe nobili. Ca o noutate este şi
crearea unui sistem de educaŃie populară: a apărut astfel o reŃea de şcoli parohiale în
1680.
Tot epocii dominaŃiei suedeze îi este datorată fondarea UniversităŃii din Tartu de
către regele Gustav al II-lea Adolf în 1632. În 1686 Noul Testament a fost tradus în
estoniană (aproape simultan a avut loc şi traducerea sa în limba română). Riga,
Tallinnul şi Narva au fost încurajate pentru a deveni centre comerciale puternice. În
timpul domniei Cristinei au fost chiar planuri pentru a face din Narva o a doua
capitală a statului. Oraşele estoniene şi livoniene au fost fortificate. Au fost construite
bastioane în Tallinn, Narva, Tartu şi Pärnu.
În 1695-1697 însă, în pragul epocii moderne, s-a desfăşurat acel cataclism
medieval care lovea cu periodicitate populaŃia: Marea Foamete. Nu mai puŃin de
70.000 din cei 350-400.000 de locuitori ai Estoniei au murit. Iar foametei i-a
succedat, nu într-o ordine nefirească, războiul.
Marele Război al Nordului (1700-1721)
Nu este în intenŃia noastră să analizăm toate implicaŃiile acestui război cu ample
consecinŃe asupra Europei Nordice şi Baltice şi cu atât mai puŃin să urmărim în
detaliu firul acŃiunii militare. Este suficient credem, pentru scopul acestei lucrări, să
expunem evenimentele cele mai importante şi consecinŃele lor cu cel mai înalt grad
de importanŃă pentru regiunea nordică şi baltică a Europei.
În anul 1699 s-a format o mare coaliŃie antisuedeză care cuprindea Rusia,
Danemarca, Rzeczpospolita şi Saxonia. Regele Rzeczpospolitei şi al Saxoniei, August
al II-lea, spera ca în acest fel să recucerească Livonia. Datorită “marii reduceri”
nobilimea livoniană şi estoniană era în opoziŃie faŃă de Suedia. În fapt, un nobil
livonian, Johann Reinhold Patkul, a fost iniŃiatorul coaliŃiei prin medierea dialogului
61
Societatea scandinavă, inclusiv cea suedeză, arăta Nicolae Iorga, exagerând un pic, au fost societăŃi
sprijinite pe Ńărani, Ńărani care “trăiesc în sufletul lor”, Nicolae Iorga, op.cit., p. 66.
45