Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Silviu Miloiu
180
Capitolul V
łĂRILE BALTICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
Politicile interne din łările baltice
Pe durata anilor 1918-1920, în łările baltice s-au pus la punct instituŃiile interne
păstrătoare ale statalităŃii. Toate aceste state au avut 3 obiective importante:
să asigure provizii pentru armată şi populaŃia civilă;
să stabilească instituŃii guvernamentale permanente prin alegeri generale;
să obŃină recunoaşterea externă.
1. DificultăŃile economice au fost rezolvate prin ajutoare şi împrumuturi externe.
Lituania a obŃinut primul său împrumut de la Germania, Letonia de la Lituania, iar
Estonia din Finlanda. Însă creditele primite din Marea Britanie au fost cele mai
semnificative, deoarece ele făceau posibile importuri de produse esenŃiale pentru
popoarele baltice. Stabilizarea finanŃelor a fost, de asemenea, asistată prin
împrumuturi.
2. Pentru a crea instituŃii guvernamentale legitime, au fost organizate, în
primăvara anului 1919, alegeri generale pentru Adunarea Constituantă a Estoniei.
Întrunită pe 23 aprilie, Adunarea Constituantă l-a ales pe A. Rei, un social-democrat,
ca preşedinte. Ea l-a numit pe Otto Strandmann ca şef al noului cabinet şi a votat în
unanimitate o rezoluŃie care confirma independenŃa Estoniei.
În Lituania, Taryba avea puterea supremă în stat. Prezidiul acesteia servea ca un
corp guvernamental colegial. După câteva crize guvernamentale, Taryba a înlocuit
colegiul guvernamental cu un preşedinte al guvernului - Antanas Smetona - la 4
aprilie 1919. Prima sesiune a Adunării Constituante, aleasă în aprilie 1920, a avut loc
pe 15 mai. Un creştin-democrat (A. Stulginskis) a fost ales ca primul său preşedinte,
în timp ce K. Grinius a fost numit ca primul şef de guvern lituanian.
Ca şi în Estonia, în Letonia Partidul Social-Democrat a avut succes în alegerile
pentru ConvenŃia Constituantă, desfăşurate în aprilie 1920. J. Čakste a fost ales ca
preşedinte al ConvenŃia Constituante pe 1 mai. Cabinetul condus de Karlis Ulmanis a
supravieŃuit până în vara lui 1921.
DemocraŃia parlamentară în łările baltice
Adunările constituante ale łărilor baltice au aprobat constituŃiile Estoniei (pe 15
iunie 1920), Letoniei (pe 15 februarie 1922) şi Lituaniei (pe 1 august 1922). Toate
aceste Ńări s-au proclamat republici democratice. Corpul legislativ urma să fie
unicameral în toate cele trei state: Seimas în Lituania, Saeima în Letonia şi Adunarea
de Stat în Estonia. Toate cele trei adunări legislative urmau a fi alese prin vot direct şi
universal.
Puterea executivă urma a fi exercitată de guvern, responsabil în faŃa
parlamentului - în Lituania. În Letonia şi Lituania s-a optat pentru un şef cu puteri