Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece
avansul luat de luteranism, în anul 1525 Albrecht a declarat Ordinul Teutonic un stat
secular. Noul stat, denumit Prusia, a adoptat luteranismul şi s-a recunoscut vasal al
Poloniei. În 1544, ducele Albrecht a fondat Universitatea din Königsberg 49 .
De altfel, influenŃa renascentistă ce a făcut posibilă retraducerea Noului
Testament în limba latină de către Erasmus de Rotterdam în 1526, de unde au plecat
practic traducerile succesive făcute în limbile diverselor popoare care au adoptat una
dintre doctrinele protestante. Protestantismul în sine, mai cu seamă luteranismul, va
constitui unul dintre elementele definitorii ale istoriei acestei regiuni nord-estice a
Europei în secolele ce vor urma. Pe de altă parte, traducerile cărŃilor sfinte în limbile
autohtone au avut ca efect o decădere a influenŃei cu caracter paneuropean a limbii
latine şi adâncirea diferenŃelor dintre limbile înrudite. Astfel, traducerea daneză a
Noului Testament a fost realizată în Olanda încă din 1524 de către Hans Mikkelsen,
consilierul economic al regelui exilat al Danemarcei Christian al II-lea, influenŃat
fiind de puternica şcoală umanistă dezvoltată acolo. În 1550, sub redacŃia lui
Christian Pedersen, în limba daneză a văzut lumina tiparului întregul conŃinut al
Bibliei. Această versiune a fost cea oficială în Danemarca şi Norvegia până în secolul
al XIX-lea 50 . Pe de altă parte, traducerea Noului Testament în suedeză a fost publicată
doi ani mai târziu decât în cazul Danemarcei. O traducere a întregii Biblii a fost
publicată însă în 1541 de către Laurentius Andreae şi fraŃii Laurentius şi Olaus Petri.
O influenŃă marcantă asupra acestei traduceri a fost jucată de publicarea în 1534 a
versiunii germane a Bibliei lui Martin Luther. Aceste traduceri, ca port-drapel al
limbilor literare daneze şi suedeze, au jucat rolul de a îndepărta cele două dialecte
unul de celălalt şi de a le încadra în tiparele unor limbi diferite.
Istoria s-a repetat în lumea finică. Limba finlandeză, de exemplu, nu avusese o
tradiŃie literară până la Reformă. Începând din 1543, însă, timp de 10 ani, fostul
student al lui Luther şi Melanchton de la Wittenberg, episcopul de Turku, Mikael
Agricola 51 , a publicat 9 lucrări în limba finlandeză. Lucrările, publicate la Stockholm,
au rezultat din munca asiduă a acestui pionier al limbii finlandeze desfăşurată în
timpul regelui suedez Gustavus Vasa (1523-1560) 52 . În cadrul proiectului religios al
lui Agricola, sunt de remarcat publicarea ediŃiei finlandeze a Noului Testament
(1548) 53 , a Psalmilor (1551), precum şi a unei ediŃii incomplete, în două serii, a
Vechiului Testament (toate aceste opere au avut ca bază variantele latină, germană şi
49
Ibidem, p. 57.
50
Matti Klinge, op.cit., p. 63.
51
Mikael Oloffson (Agricola, cum va fi cunoscut din anii studiilor sale) (1510-1557) a fost un lingvist, teolog
şi umanist remarcabil. S-a născut la Pernĺ (Pernaja) şi limba sa maternă pare a fi fost suedeza. Primii ani de
studiu şi i-a petrecut la Viipuri unde a venit în contact cu umanismul şi ideile Reformei. Mai târziu, Agricola
va deveni un susŃinător al promovării limbii finlandeze. A fost rector al Şcolii Catedralei din Turku şi apoi
episcop de Turku, http://www.kansallisbiografia.fi/english.html.
52
Eino Jutikkala, Kauko Pirinen, A History of Finland, 4th edition, Espoo, 1984, p. 63.
53
EdiŃia completă a Bibliei, într-o ediŃie frumos ilustrată, purtând pe frontispiciu portretul tinerei regine
Christina (aceasta era încă minoră), a fost publicată în limba finlandeză în 1642. Doi ani mai devreme fusese
înfiinŃată la Turku Universitatea Finlandei, vezi Matti Klinge, A Brief History of Finland, Otava Publishing
Company, Helsinki, 1997 (ediŃia a II-a; precedenta ediŃie, 1982; lucrarea a fost publicată în Finlanda şi în
limba română), p. 38.
39