Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu Capitala proclamată a statului lituanian era Vilnius, centrul Lituaniei medievale. În octombrie 1920 Polonia a ocupat teritoriul Vilnius. SituaŃia a fost acceptată pe plan internaŃional la sfârşitul anului 1922. Lituania a refuzat să accepte această stare de lucruri. Astfel legea marŃială, în vigoare de la războiul de eliberare din 1919, nu a fost abolită. În ianuarie 1923 Lituania a ocupat Memelul, teritoriu cu o majoritate germană. În februarie 1923 şi mai 1924 situaŃia a fost acceptată pe plan internaŃional. Singura frontieră nedisputată a Lituaniei era astfel cea din nord cu Letonia, stabilită de o comisie arbitrară internaŃională. Marii proprietari polonezi şi ruşi doreau să-şi păstreze pământurile, comuniştii doreau integrarea în Uniunea Sovietică iar populaŃia lipsită de pământ care luptase în războiul de independenŃă dorea împroprietărirea ca recompensă. Reforma agrară şi transformările sociale O mică parte a societăŃii deŃinea suprafeŃe întinse de pământ. Parlamentul din 1922 a votat reforma agrară. Aceasta a avut numeroase consecinŃe politice, economice şi sociale: • Ńăranii fără pământ au devenit mici proprietari; • dominaŃia marilor proprietari polonezi şi ruşi a fost întreruptă iar puterea economică a fost transferată populaŃiei native; • aceasta a susŃinut partidele democratice şi statul lituanian; • comuniştii au pierdut susŃinerea avută în mediul rural; Reforma agrară a dus la crearea a circa 40.000 de ferme noi. Pe baza producŃiei acestora s-a dezvoltat şi industria alimentară: se produceau zahăr, procesarea cărnii şi a laptelui. Cea de-a doua ramură a economiei a fost industria textilă 477 . Reforma agrară nu a micşorat în mod necesar exodul rural. Procentul de populaŃie urbană a sporit de la 13% în 1913 la 27% în 1940. Numărul de analfabeŃi s-a redus iar suprareprezentarea minoritarilor în birocraŃie s-a diminuat. Au fost înfiinŃate numeroase instituŃii culturale. În 1922 a fost creată Universitatea din Kaunas, în 1924 Academia Agricolă, în 1936 Academia Veterinară, în 1933 Conservatorul, în 1931 Academia Militară. Partidele politice Dreapta democratică era alcătuită din Partidul Creştin-Democrat. Acesta era susŃinut de biserica catolică şi accentua rolul bisericii în viaŃa naŃională a lituanienilor. Baza sa ideologică o reprezentau ideile catolice ceea ce favoriza existenŃa unui suport de masă pentru acest partid. Partidul era naŃionalist şi antipolonez. Partidul Creştin-Democrat denunŃa comunismul ca fiind subversiv la adresa moralităŃii naŃiunii lituaniene. Partidul a susŃinut reformele agrare ca pe un antidot la comunism (cu acordarea însă de compensaŃii). Fiind un partid catolic, această formaŃiune politică susŃinea sanctitatea fiinŃei umane şi a proprietăŃii private, precum şi declararea catolicismului ca religie de stat. SusŃinut de biserica catolică, 477 Saulius Žucas (editor), Lithuania..., p. 166. 212
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece partidul a organizat numeroase societăŃi catolice şi organizaŃii sindicale. FederaŃia Muncii şi Uniunea Fermierilor au nominalizat candidaŃi proprii la alegeri dar au format întotdeauna coaliŃii cu creştin-democraŃii 478 . Uniunea Populistă łărănească Lituaniană se afla la stânga partidelor democratice. În privinŃa politicii sociale şi economice Uniunea nu se afla foarte departe de creştindemocraŃi. Ca şi în cazul acestora din urmă, baza socială cea mai puternică a populiştilor o reprezentau Ńăranii. Uniunea se opunea însă influenŃei bisericii catolice în educaŃie şi administraŃie. Uniunea poate fi cel mai bine descrisă ca fiind un partid social-liberal. În programul acestei formaŃiuni politice figurau cereri precum: libertăŃi democratice, distribuirea pământurilor domeniale către Ńărani, adoptarea unei legi a asigurărilor sociale şi gratuitatea educaŃiei 479 . Partidul Social-Democrat Lituanian avea printre membrii săi numeroşi intelectuali, evrei şi reprezentanŃi ai celorlalte minorităŃi naŃionale. Partidul era favorabil proprietăŃii private şi se opunea comunismului. Mesajul partidului se adresa muncitorilor urbani şi rurali. P.S.D. încercat să obŃină dominaŃia asupra sindicatelor. Programul P.S.D. viza o socializare graduală şi constituŃională. Partidul împărtăşea sentimentele naŃionale ale celorlalte formaŃiuni politice lituaniene şi recunoştea valoarea proprietăŃii private. Partidul Comunist Lituanian a fost interzis şi acŃiona ca o formaŃiune ilegală. În noiembrie 1918 Rusia Sovietică anulase tratatul de la Brest-Litovsk, pătrunsese în Lituania şi formase un guvern comunist cu scopul de a alipi Lituania. Guvernul a eşuat însă. Partidul avea un număr mic de membri, ca şi omoloagele din România sau Polonia, şi tot ca acestea lucra în strânsă colaborare cu Moscova, care-l privea ca pe o unealtă în declanşarea revoluŃiei mondiale. IniŃial, comuniştii au boicotat în întregime alegerile lituaniene, pentru ca mai apoi să stabilească o organizaŃie de front, Grupul de Muncă, care a obŃinut câteva locuri în Parlament 480 . Partidul NaŃional al Progresului a format, în august 1924, Uniunea NaŃionalistă Lituaniană, denumită popular Tautininks. Acest partid de dreapta era deschis numai cetăŃenilor de etnie lituaniană. Partidul susŃinea ideea unei armate puternice şi a unui lider autoritar. Această formaŃiune politică a criticat reformele iniŃiate de Partidul Creştin-Democrat şi Partidului Social-Democrat. Datorită atitudinii sale de respingere a reformei agrare, partidul a fost nepopular. Tautininks avea însă susŃinători proeminenŃi de talia preşedintelui Lituaniei din anii 1919-1922, Antanas Smetona, şi primului ministru din anul 1918, Augustinas Voldemaras. Partidul accentua rolul personalităŃilor în viaŃa politică. SituaŃia politică Până în 1922 a existat o coaliŃie între cele două partide mari, Partidul Creştin- Democrat şi Uniunea Populistă łărănească Lituaniană. După alegerile din 1922 cele două partide nu s-au înŃeles în privinŃa politicii clericale şi coaliŃia s-a destrămat. În 478 Alfonsas Eidintas, Vytautas Žalis, Alfred Erich Senn, Lithuania..., p. 41. 479 Ibidem. 480 Ibidem, p. 42. 213
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 211: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?