Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Recommendations

Info

Silviu Miloiu ExplicaŃii: Partidul Agrar a participat la alegeri din 1966 sub numele de Partidul de Centru Partidul Finlandez a participat la alegeri din 1919 sub numele Partidul CoaliŃiei Partidul Finlandezilor Tineri a participat la alegeri din 1919 sub numele de Partidul NaŃional Progresist, din 1951 sub numele de Partidul Poporului Finlandez, iar din 1966 a adoptat denumirea de Partidul Popular Liberal Liga Democratică a Poporului Finlandez a derivat dintr-un curent politic care a creat Partidul Muncitorilor Creştini în 1907 şi Partidul Muncitorilor Socialişti Finlandezi din 1922. Din 1991 participă la alegeri sub numele de AlianŃa de Stânga Partidul Social-Democrat, după cum se poate observa din graficul înscris mai sus, a fost partidul cel mai important de pe eşichierul politic finlandez. Este singurul partid care a depăşit numărul de 60 de mandate parlamentare, ajungând chiar la peste 100 în 1917. A fost, prin urmare, şi singurul partid care a obŃinut o majoritate parlamentară în tot cursul secolului XX în Finlanda. Această dominaŃie parlamentară nu i-a adus însă şi o dominaŃie guvernamentală, aşa după cum vom vedea. Cauzele Ńin mai cu seamă de poziŃia izolată a partidului pe scena politică după 1917 şi de opoziŃia Moscovei faŃă de politicile P.S.D. după 1944. Începând din 1917 şi până în 1930 P.S.D. a obŃinut cel mai număr de mandate parlamentare la toate alegerile legislative. Partidul, care înregistrase un maxim de popularitate la în timpul efervescenŃei revoluŃionare din anii 1917-1918, va ajunge din nou să domine autoritar Eduskunta la sfârşitul anilor 1930. De atunci, însă, partidul va avea în agrarieni competitori de temut. P.S.D. se va menŃine ca cel mai mare partid parlamentar o bună parte din perioada de după al doilea război mondial. În anii 1950-1960 el a trebuit să-şi dispute întâietatea cu Partidul Agrar şi Liga Democratică a Poporului Finlandez, pentru ca apoi agrarienii şi conservatorii să le fie principalii concurenŃi. Începând de la jumătatea anilor 1920 agrarienii s-au manifestat ca fiind al doilea partid politic din Eduskunta. Ei au obŃinut din acel moment între 40 şi 60 de mandate aproape tot timpul până în 1999. Părintele său fondator a fost Santeri Alkio. Ideologia agrariană deriva din valorile comunităŃilor Ńărăneşti, tradiŃiile lor culturale, sensul de neîncredere în faŃa avansului capitalismului industrial şi urbanizării. Santeri Alkio a accentuat principiile toleranŃei, reformei şi găsirii unei a treia căi, între socialism şi comunism. ProtecŃia proprietăŃii private, dezvoltarea cooperării, intervenŃia moderată a statului în economie, reforme sociale, promovarea armoniei de clasă, naŃionalismul şi legalitatea democratică sunt câteva dintre principiile cele mai importante după care s-a călăuzit acest partid în lupta politică 492 . 491 .F. Upton (with contributions by Peter Rohde and Å. Sparring), op.cit., p. 143 şi urm. 492 Juhani Mylly, The Agrarian Parties in Hungary and Finland, în Olli Vehviläinen şi Attila Pók (editori), Hungary and Finland in the 20th Century, SKS, Helsinki, 2002, p. 59. 222
O istorie a Europei Nordice şi Baltice. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece Conservatorii au avut o istorie mai sinuoasă. Ei au plecat de la o cotă mare de popularitate, obŃinută în urma primelor alegeri bazate pe votul universal, apoi au suferit un declin, până la începutul anilor 1930. După o creştere înregistrată atunci, a urmat un nou declin, iar apoi o creştere lentă de popularitate care a continuat până la sfârşitul anilor 1990. Partidele din Finlanda după numărul de miniştri avuŃi la începutul mandatului (1917-2000) 7% 18% 4% 11% 10% Partidul Progresist, în schimb, nu s-a mai putut salva pe termen lung. După participarea intensă la guvernare în anii interbelici şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada postbelică au continuat să decadă până ce au dispărut practic de pe scena politică finlandeză în anii 1980. Liga Democratică a Poporului Finlandez, dominată de comunişti, a avut o apariŃie meteorică pe scena politică finlandeză după al Doilea Război Mondial, după care a urmat o scădere lentă a popularităŃii sale odată ce problemele reconstrucŃiei postbelice a statului finlandez s-au rezolvat. Falimentul Uniunii Sovietice a dat lovitura de graŃie acestei construcŃii politice. Înainte de a comenta rezultatele acestui grafic se cuvine, credem, să facem câteva remarci cu privire la guvernele finlandeze. A existat, în secolul al XX-lea, o anumită instabilitate guvernamentală în Finlanda, media de viaŃă a unui guvern în perioada martie 1917 - aprilie 1999 fiind de 13,87 de luni. SituaŃia se datorează mai cu seamă dificultăŃii de a crea guverne unicolore în condiŃiile în care, în afară de socialdemocraŃi, nici un partid nu a ajuns să obŃină majoritatea în Eduskunta. De asemenea, ca o Ńară situată în zona Europei Răsăritene, la graniŃele Rusiei, Finlanda a trebuit adesea să se adapteze la situaŃia internaŃională a zilei şi, în consecinŃă, să schimbe unele guverne cu altele mai acceptabile în acel moment. Trebuie afirmat însă că adesea durata de viaŃă a guvernelor a fost mai îndelungată decât lasă să se întrevadă această cifră. Sunt multe exemple de oameni politici care au condus mai multe guverne minoritare sau de coaliŃie, uneori diferenŃele faŃă de executivul abia înlocuit fiind minore: Urho Kekkonen (5), K-A Fagerholm (3), Kalevi Sorsa (4). Dacă ne-am raporta numai la perioada interbelică, am constata că între martie 1917 şi martie 1940 s-au succedat la putere 25 de guverne. Aceasta înseamnă o medie de 11,04 luni de guvernare pentru un guvern, ceea ce dovedeşte că perioada 30% 20% Partidul Poporului Suedez P.S.D. Partidul Agrar Partidul Coalitiei Partidul Progresist L.D.P.F. 223
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂ
Page 3 and 4:
O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 221: O istorie a Europei Nordice şi Bal
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
show all

Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?