Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O istorie a Europei Nordice şi <strong>Baltic</strong>e. De la epoca naŃionalismului la Războiul Rece<br />
abundenŃă de idei şi partide politice: 700.000 de cetăŃeni cu drept de vot votaseră 150<br />
de deputaŃi din 16 partide sau grupuri. Partidele dominante în ConvenŃie au fost<br />
Partidul Social-Democrat (cu 57 de deputaŃi), Uniunea Agrară (cu 26) şi Partidul<br />
Fermierilor Letgalieni (17). Între 1922 şi 1934 s-au desfăşurat alegeri pentru patru<br />
Saeimas (1922, 1925, 1928, 1931) şi au fost <strong>for</strong>mate 13 guverne. Rata participării la<br />
vot a rămas ridicată în tot acest timp (82%, 74%, 79% şi 80%). Numărul de deputaŃi<br />
ai celor două mari partide şi curente ideologice, social-democrat şi agrarian, a<br />
manifestat o tendinŃă descrescătoare. Social-democraŃii au evitat participarea la<br />
coaliŃiile de guvernare, luând parte la numai două cabinete de coaliŃie, şi în general<br />
menŃinându-se în opoziŃie. Totuşi, doi social-democraŃi, F. Vesmanis (1922-1925) şi<br />
Pauls KalniĦš (1925-1934), au fost preşedinŃi în toate cele patru Saeimas<br />
democratice. În contrast, Uniunea Agrară a dominat oficiile guvernamentale. Trei<br />
dintre cei patru preşedinŃi interbelici ai Letoniei au fost membri ai Uniunii Agrare:<br />
Jānis Čakste, Alberts Kviesis şi Kārlis Ulmanis. Miniştrii agrarieni au participat la 11<br />
dintre cele 13 cabinete. Agrarienii au deŃinut poziŃia de prim-ministru în 10 cabinete.<br />
În general, aceleaşi persoane erau alese în Saeimas, existând o continuitate evidentă<br />
din acest punct de vedere. Letonii erau grupul naŃional dominant în Parlament cu<br />
peste 80% dintre fotoliile parlamentare 472 .<br />
Din punct de vedere al orientărilor ideologice, Andrejs Plakans decelează cinci<br />
blocuri importante:<br />
• socialiştii, dominaŃi de social-democraŃi, care au obŃinut între 28 şi 38 de<br />
locuri în toate cele patru Saeimas. Bundul socialist evreiesc, Social-<br />
DemocraŃii de dreapta, Blocul łărănesc şi Muncitoresc de sorginte<br />
comunistă au reprezentat de asemenea stânga politică;<br />
• centru-stânga, care a obŃinut între 9 şi 13 fotolii parlamentare, avea ca cel<br />
mai important reprezentant Partidul Centrului Democratic, dar şi grupări<br />
mici precum Uniunea Economică, Progresiştii Letgalieni şi Noii Fermieri;<br />
• agrarienii, care câştigau între 25 şi 34 de fotolii, fiind apropiaŃi ca<br />
popularitate de socialişti, erau reprezentaŃi de Uniunea Agrară, dar şi de<br />
Micii Proprietari, Fermierii Creştini Letgalieni şi Fermierii Creştini<br />
Zemgalieni;<br />
• dreapta, care a primit 8 sau 9 fotolii, a fost reprezentată de Uniunea<br />
Creştină, Uniunea Letgaliană şi NaŃionaliştii Creştini;<br />
• minorităŃile naŃionale, care au obŃinut între 15 şi 19% din voturi în toată<br />
această perioadă, au fost reprezentate de Partidul German, cinci grupări<br />
ruseşti diferite şi trei evreieşti, precum şi de Partidul Polonez 473 .<br />
Deşi Letonia a avut în frunte guverne de coaliŃie, lipsa de orizont şi pragmatism<br />
politic, precum şi incapacitatea de a construi un compromis politic durabil, au afectat<br />
stabilitatea politică letonă.<br />
472 Ibidem, p. 129.<br />
473 Ibidem, p. 130.<br />
209