Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Europa Nordica.pdf - The Romanian Association for Baltic and ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Silviu Miloiu<br />
Remarcabilă a fost însă unanimitatea naŃiunii finl<strong>and</strong>eze manifestată în toamna<br />
anului 1939, depăşind barierele de clasă şi limbă. SituaŃia era datorată ameninŃării la<br />
adresa conceptului nordic de libertate şi a modului finl<strong>and</strong>ez de viaŃă 585 . Imaginea<br />
unei ameninŃări dinspre răsărit era o parte componentă a culturii şi tradiŃiei<br />
finl<strong>and</strong>eze. Ea apărea acum ca o realitate în faŃa conştiinŃei naŃionale. Chiar şi<br />
simpatizanŃii comunişti, şocaŃi de pactul dintre Stalin şi Hitler, au mers la centrele de<br />
recrutare ca şi restul naŃiunii. Partidul Poporului Suedez s-a alăturat guvernului.<br />
Atunci când Tanner şi Paasikivi călătoreau spre Moscova, mulŃimi de finl<strong>and</strong>ezi îi<br />
întâmpinau la staŃiile de cale ferate cântând imnul naŃional şi cântecul de bătălie al lui<br />
Martin Luther “O <strong>for</strong>tăreaŃă puternică este Dumnezeul nostru”. Nimeni, nici măcar<br />
Mannerheim, Paasikivi 586 sau Tanner 587 , care criticau politica intratabilă a lui Erkko<br />
în cercul interior, nu au îndrăznit să critice public această politică. Radioul şi presa au<br />
încercat în 1939 să pregătească populaŃia pentru eventualitatea unui război 588 .<br />
IntransigenŃa finl<strong>and</strong>eză avea atât o bază strategică cât şi una politică. Helsinkiul<br />
considera că cedarea în faŃa propunerilor sovietice va slăbi în mod serios apărarea<br />
Ńării în viitor. Cedarea teritoriului din Istmul Kareliei, cerută de sovietici, însemna<br />
fragmentarea liniei principale de <strong>for</strong>tificaŃii finl<strong>and</strong>eze. Iar cedarea Peninsulei Hanko<br />
ar fi creat o breşă în apărarea maritimă finl<strong>and</strong>eză, ar fi permis Uniunii Sovietice să<br />
controleze conexiunile maritime finl<strong>and</strong>eze şi ar fi ameninŃat în mod direct sudul<br />
Finl<strong>and</strong>ei. Finl<strong>and</strong>ezii îi suspectau pe sovietici de faptul că aceasta era doar prima<br />
parte a unei politici sovietice, constând în mai muŃi paşi, care va impieta asupra<br />
independenŃei finl<strong>and</strong>eze. Finl<strong>and</strong>ezii nu doreau să urmeze calea pe care mergeau<br />
łările baltice. Ministrul Apărării, Juho Niukkanen, unul dintre liderii Ligii Agrare,<br />
avea o părere mai bună decât Mannerheim asupra posibilităŃilor de apărare<br />
finl<strong>and</strong>eze. Niukkanen considera că, oricum, un război era mai bun decât o cedare, şi<br />
avea în minte cazul Cehoslovaciei. Finl<strong>and</strong>ezii nu considerau că eşecul convorbirilor<br />
va conduce în mod automat la un război, şi în această convingere au fost încurajaŃi de<br />
Londra şi Paris. In<strong>for</strong>maŃiile primite din Germania erau divergente: Göring i-a trimis<br />
la începutul lui noiembrie un mesaj lui Mannerheim, în care-l sfătuia să cedeze în faŃa<br />
pretenŃiilor sovietice, deoarece altminteri Moscova va lansa un război 589 . Preşedintele<br />
585<br />
Alături de Anglia, Irl<strong>and</strong>a, Suedia şi ElveŃia, Finl<strong>and</strong>a s-a numărat în galeria selectă a statelor europene<br />
care şi-au păstrat instituŃiile democratice fără întrerupere în secolul al XX-lea, Erci Hobsbawm, Secolul<br />
extremelor, Ed. Lider, Bucureşti, f.a., p. 137.<br />
586<br />
Paasikivi realiza că Finl<strong>and</strong>a nu putea rezista nelimitat Uniunii Sovietice şi că nu erau şanse pentru a<br />
obŃine o susŃinere puternică pentru Finl<strong>and</strong>a; prin urmare, Paasikivi era un avocat al coexistenŃei paşnice cu<br />
Moscova, Anthony F. Upton, Finl<strong>and</strong> 1939-1940, Newark, University of Delaware Press, 1974, p. 26.<br />
587<br />
Väinö Tanner discutase cu ambasadorul german von der Schulenburg care îi spusese franc că Germania<br />
era legată la mâini în relaŃia cu Moscova şi nu putea ajuta nicicum Finl<strong>and</strong>a. Schulenburg a afirmat, potrivit<br />
lui Tanner că “ruşii au acum o şansă pe care o aşteptau de atâta timp”, Väinö Tanner, <strong>The</strong> Winter War.<br />
Finl<strong>and</strong>a against Russia 1939-1940, Stan<strong>for</strong>d University Press, Stan<strong>for</strong>d, 1956, p. 71<br />
588<br />
Rauno Endén (editor), Yleisradio..., p. 66-67.<br />
589<br />
La ştirea că fostul preşedinte al Finl<strong>and</strong>ei Svinhufvud intenŃiona să viziteze Germania, pentru a câştiga<br />
susŃinerea acestei Ńări, Ribbentrop i-a cerut ministrului său la Helsinki, Blücher, să prevină această vizită.<br />
Germania recom<strong>and</strong>a Finl<strong>and</strong>ei o înŃelegere directă cu Moscova, vezi D.G.F.P., Vol. VIII, <strong>The</strong> war years,<br />
September 4th, 1939 - March 18th, 1940, p. 255, document 232 (Ribbentrop către LegaŃia din Finl<strong>and</strong>a, 10<br />
octombrie 1939).<br />
258